Religia la români

Religia la romani

SCOPUL : Prezentarea elementelor de religie romana in scopul insusirii acestora de catre elevi;

OBIECTIVE: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

1. Sa explice particularitatile religiei romanilor.

2. Sa identifice conceptul de "zeu" perceput in lumea romana.

3. Sa identifice principalii zei si zeite ale romanilor.

METODE sI PROCEDEE: explicatia, conversatia,expunerea, dezbaterea.

"O religie grava , solemna , sever organizata - dar formala , fara poezie , fara zboruri metafizice si fara elanuri mistice : o religie pur utilitara."-astfel descria analistul istoric Dumitru tardea religia romanilor.

1. Introducere in activitate/ captarea atentiei:

- identificati termenii cheie din fraza citata; substituitii cu cei potriviti religiei crestine:

"O religie grava , solemna , sever organizata - dar formala , fara poezie , fara zboruri metafizice si fara elanuri mistice : o religie pur utilitara."-astfel descria analistul istoric Dumitru tardea religia romanilor.

2. Prezentarea optima a continutului:

2.1. Explicarea particularitatilor religiei romanilor:

- particularitati istorice: Peninsula italica inainte de unificarea romana adapostea populatii de origine diversa, intre care cei mai importanti erau grecii din coloniile sudului, latinii din centru si etruscii de la nord de Tibru. Etruscii sunt probabil de origine asiatica. Ei erau vestiti incepand de la sfarsitul Republicii, inceputul sec. I i.H., pentru acele libri augurales, interpretari de oracole si mai ales haruspicine - ghicirea in maruntaiele jertfei. Nici unul dintre aceste texte nu a ajuns pana la noi. Sursele arheologice nu sunt suficiente ca sa ne dea o idee satisfacatoare despre credinta etruscilor. Poporul indo-european al latinilor, cantonat la inceput in regiunea centrala numita Latium Vetus (Vechiul Latium), intemeiaza orasul Roma la 21 aprilie 753 i.H.

-animismul -element dominant in doctrina romana: Religia romanilor din primele secole ale istoriei lor se prezenta sub forma primitiva a animismului.Forte misterioase , obscure divinitati sau spirite , malefice sau binefacatoare , erau banuite ca impregneaza intreaga natura , ca rezida in fiecare vietuitoare si in fiecare obiect - stanca , rau , padure , izvor , arbore - prezidand fiecare moment si orice act din viata omului si a Universului. Romanii primelor timpuri credeau ca totul e dominat de puteri divine - si vatra , si usa casei , si pragul , si balamalele portii.

Fiecare om isi avea semidivinitatea , spiritul sau protector.Fiecare act al vietii lui statea , inca de la nastere , sub puterea unei vointe divine individuale.De asemenea , fiecare moment din activitatea sa practica: aratul , semanatul , secerisul , imblatitul , fiecare isi avea semidivinitatea sa protectoare.Fiecare om isi avea si isi cinstea "geniul" sau - cum era numit spiritul originar , forta divina care tutea fiecare persoana.Acestei infinitati de forte misterioase , amorfe , omniprezente (numina) le adresau romanii numeroasele lor acte de cult.

2.2. Conceptul de "zeu" in lumea romana / principalii zei ai romanilor :

Religia romana arhaica se intemeia pe un panteon divin si pe o mitologie puternic inradacinata in credintele grecesti. Georges Dumezil a subliniat existenta unei "ideologii tripartite" indo-europene in triada romana Iupiter (care reprezenta suveranitatea), Marte (care reprezenta functia razboinica) si Quirinus (care reprezenta functia nutritiva si protectoare). Vechiul sacerdotiu roman cuprinde regele (rex sacrorum), laminii celor trei zei mari (flamines maiores: flamen Dialis, flamen Martialis si flamen Quirinalis) si marele preot (pontifex maximus), functie care, incepand cu Cezar va reveni imparatului. Comparata cu iudaismul si confucianismul religia romana impartaseste cu primul interesul pentru evenimentul concret, istoric iar cu cel de-al doilea respectul religios pentru traditie si pentru datoria sociala exprimata prin conceptul de pietas. Roma rezerva altarelor zeitatilor autohtone un cerc interior facut din pietre, care se numea pomerium. Locul unde il venerau pe Marte era situat dincolo de aceasta zona intima unde puterea militara (imperium militiae) nu era tolerata. Zeitati mai noi, chiar cele mai importante, cum ar fi Iuno Regina, erau plasate extra pomerium, indeobste pe colina Aventinului. Exceptie face templul lui Castor, instalat in perimetrul pomerial de dictatorul Aulus Postumius in sec. al V-lea. Divinitatile intrapomeriale arhaice au deseori nume, caractere si sarbatori bizare: Angerona - zeita echinoxului de primavara sau Matuta - zeita matroanelor. Stravechea triada Iupiter-Marte-Quirinus, flancata de zeitatile Ianus Bifrons si Vesta, este inlocuita in perioada Tarquinilor prin noua triada Iupite Maximus-Iunona-Minerva. Acesti zei care corespund lui Zeus, Hera si Atena au acum statui. Dictatorul Aulus Postumius instituie o noua triada pe Aventin: Ceres-Liber-Libera care corespund lui Demeter, Dionysos si Kore. Romanii incorporau in religia lor culte locale pe masura ce ocupau teritoriul zeilor vecinilor. intre cele mai celebre este cultul zeitei lunare Diana din Nemi - patroana sclavilor fugari, ce va fi transferat pe Aventin. Cultul domestic consta in sacrificii de animale si in ofrande alimentate si florale adresate stramosilor si geniului protector al locului. Casatoria se celebra in camin sub auspiciile zeitatilor feminine Tellus si Ceres. Mai tarziu, Iunona a devenit garanta juramantului conjugal. De doua ori pe an, orasul sarbatorea culturile mortilor - Manii si Lemurii, care se reintorceau pe pamant si se hraneau cu mancarea ce le era pusa pe morminte. Din sec. Al III-lea i.H. romanii ofereau tot mai multe sacrificii zeilor grupati in perechi ale caror statui erau expuse in temple. Sacerdotii romani formau colegiul pontifical, care cuprindea pe rex sacrorum, pe pontifices cu