Combaterea violenței în școli

Violenta poate fi intalnita practic oriunde. Daca deschidem ziarele, putem citi despre razboaie in diferite parti ale lumii. Daca deschidem televizoarele, vedem oameni ridicand vocea sau tragand unii in altii. Daca observam copii jucanduse, vedem ca ei joaca jocuri precum ,, Impusca-l pe cel rau". Aflam tot timpul despre rata inalta a criminalitatii stradale.

Problema violentei a capatat mai multa gravitate pentru societatea civila odata cu mediatizarea ei tot mai intensa. Conflictele din scoli sunt tot mai des mediatizate in presa, la televizor, radio sau pe Internet.Cu cat violenta din viata societatii este mai des popularizata de mass media, cu atat violenta si agresivitatea tinerilor va creste

Violenta este acceptata ca o cale de a rezolva conflictele. Acest lucru produce numeroase probleme, deoarece copiii invata din mediul in care traiesc. Cu cat mediul cultiva mai mult violenta, cu atat copiii se vor obisnui mai mult cu ea, vazuta ca o cale practica si sanatoasa de rezolvare a conflictelor.

Pentru a schimba aceasta mentalitate, copiii ar trebui sa invete:

a) sa recunoasca violenta

b) sa faca fata conflictelor folosind alte mijloace decat cele violente.

Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila. Acest fapt se explica prin complexitatea fenomenului, dar si prin marea diversitate a formelor sale de manifestare.

- fizica si verbala;

- instrumentala, prin care se mentin sau se obtin anumite obiecte sau statute;

- ostila ironica spre enervare,supararea,jignirea sau tachinarea cuiva;

- defensiva are la baza mania, enervarea;

- ludica , manifestata in competitii sportive, culturale;

Radacina latina a termenului violenta este vis , care inseamna "forta" si care trimite la ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii fizice, deci a fortei, asupra altuia.

Exista numeroase definitii ale violentei. Eric Debarbieux, specialist in problematica violentei in mediul scolar, ofera o definitie prin care se surprinde ansamblul fenomenului violentei: "Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, psihica sau materiala. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau".

In mod traditional, scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. Scoala trebuie sa profileze caractere, sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor de pe piata muncii.

Violenta scolara nu este un fenomen nou, dar, in trecut, ea s-a manifestat mai degraba in spatiul relativ autonom al scolii; actualmente, lumea scolii a capatat permeabilitate crescuta, ca si transparenta institutionala, asimiland tensiunile si dificultatile cu care se confrunta societatile contemporane. In contextul cultural si politic european se accepta si se promoveaza ideea ca scoala trebuie sa fie un spatiu privilegiat, al securitatii, liber de conflicte si de manifestari ale violentei sociale.

Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde saracia este la ea acasa.

Atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca si factori ce tin de individ, de personalitatea lui.

Cu ocazia celei de a 13-a editii a Forumului National de Dezbateri ARDOR (Bucuresti, 8 Octombrie 2007), SIVECO Romania a intreprins in randul participantilor - elevi membrii ai cluburilor de dezbateri din intreaga tara, profesori si arbitrii de debate - un sondaj cu privire la fenomenul violentei din scoli. Scopul urmarit a fost acela de a identifica principalele cauze generatoare de violenta cat si modalitatile cele mai eficiente prin care mijloacele informatice pot fi utilizate in combaterea acestui fenomen. Conform rezultatelor sondajului, responsabilitatea pentru propagarea violentei, sub toate formele ei, este impartita intre: strada (75%), mediul familial (54%), mass-media (23%) si scoala (21%).

In orice clasa de elevi pot aparea conflicte ce constau in stari tensionale ce se pot instala la niveluri diferite:

1. elev-elev;

2. diriginte-elevi;

3. profesori-elevi;

4. clasa de elevi-alte colective de elevi;

5. elevi-parinti.

Studiul realizat de ISE ( Institutul de Stiinte ale Educatiei) in anul 2005, arata ca cele mai multe cazuri de violenta la care sunt supusi profesorii de catre elevi sunt verbale. In chestionarul adresat celor 1.207 de directori investigati, s-a solicitat mentionarea numarului de elevi (estimat, in absenta unor statistici exacte) care au manifestat agresivitate verbala si fizica fata de profesori.Rezultatele studiului au fost urmatoarele:

Ca si in cazul violentei elevilor fata de profesori, formele de comportament neadecvat al cadrelor didactice in relatie cu elevii sunt diverse, de la situatii care nu sunt caracteristice unei relatii corecte profesor-elevi la forme mai grave, care tin de agresivitatea fizica.

Formele de comportament neadecvat al profesorilor mentionate cu frecventa cea mai mare de catre actorii scolari investigati se refera la agresiunea verbala fata de elevi: de la forme mai simple precum atitudini ironice, tipete (mentionate de 40% dintre consilieri si de numai 4% dintre directori) la forme mai grave - injurii, jigniri, insulte (mentionate de 10% dintre consilieri si de 1% dintre directori). De asemenea, 22% dintre elevi au declarat ca in scoala lor se intampla frecvent ca unii dintre profesori sa ii ironizeze pe elevi, sa ii insulte sau sa ii umileasca prin utilizarea unor expresii neadecvate. Facand referire la propria lor persoana, 3,5% dintre elevi au declarat ca au fost deseori umiliti si injurati de catre profesori, iar 19% dintre ei ca au fost victimele unor asemenea comportamente, dar nu in mod frecvent.