Adandonul școlar

Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii inaintea obtinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii actului de studii inceput. De multe ori abandonul se asociaza cu delincventa juvenila, cu recurgerea la droguri sau aclool, cu viata de familie dezorganizata, vandalism, violenta, etc.

Desi, traim in secolul XXI, inca ne confruntam cu o rata destul de mare al abandonului scolar. Educatia, sau mai exact sistemul educational care ne poate oferii perspective importante de viitor, este inca plasata pe un loc secund in ierarhia prioritatilor.

Deseori, copiii cu potential si capacitate de a invata raman undeva pe o treapta educativa joasa, sunt smulsi de catre parinti din actul educativ formativ si le sunt cultivate nonvalorile pe care le-au dobandit si ei din cealalta generatie sau acestia sunt indepartati de propriul sistem, prejudecati sau incapacitati financiare.

Cei care abandoneaza scoala azi, vor fii cei care vor ingrosa randurile somerilor de maine. Datorita lipsei unei calificari, a unei specializari ei ajung sa isi castige existenta in diferite moduri imorale, ca de exemplu: prin talharii, furturi, inselatorii, sau chiar trafic de persoane, arme sau droguri.

Acest refuz de a educa, de a forma si de invata este intalnit in special la comunitatile de rromi, acestia pun accent in continuare pe obiceiurile si pe treditiile lor, copiii sunt folositi ca sursa de venit sau sunt vazuti ca indivizi cu responsabilitati in gospodarie.

Cultura de origine a elevilor este una dintre cele mai importante variabile in reusita sau esecul scolar si profesional al elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in raport cu scoala, familia este cea care trebuie sa-i insufle copilului increderea si dorinta de a reusii. in comunitatile de rromi, familia este cea care de cele mai multe ori descurajeaza copilul, ii gaseste cu totul si cu totul alte preocupari ,, mai utile", este cea care ii da un prim exemplu. Un exemplu care de cele mai multe ori este unul negativ, dar copilul il percepe ca pe ceva benefic. Parintii le ofera propriul lor exemplu ,,uite-te la noi, la parintii tai, noi am reusit si fara carte! Asa o sa reusesti si tu fa mamica."

Copiii rromi sunt marginalizati inca din primele zile de scoala, sunt discriminati de cele mai multe ori chiar si de cadrele didactice. Batjocoriti de colegi, numiti de cele mai multe ori tigani, imputiti sau cine mai stie cum, ajung sa-si doreasca sa paraseasca acest mediu. Pusi in fata unui fapt greu de suportat copiii, incep incet, incet sa absenteze, cuvintele jignitoare si faptele mult prea dure pentru un suflet crud si inocent, indeparteaza pe micuti de aceasta lume. Dornici sa ramana in lumea lor, in lumea satrei refuza sa mai fregventeze institutiile de invatamant.

Problema minoritatilor rrome este insa mai profunda, deoarece atunci cand ei reusesc sa se integreze, atunci cand parintii ii incurajeaza, ii sustin in proiectele educativ formative, copiii nu pot tine pasul cu programa scolara, atfel rezultatele slcbe la invatatura sunt cele care faciliteaza de aceasta data abandonul scolar.

Din pacate, copiii care abandoneaza scoala sunt deseori discriminati - invata in clase sau scoli separate, pusi in ultimele banci ale clasei, tratati cu indiferenta, agresati verbal de catre copii sau profesori, traiesc in orfelinate, in institutii pentru copii cu handicap sau, pur si simplu, pe strazi si in canale. Estimativ, jumatate din romii care traiesc in Romania sunt analfabeti. imbunatatirea accesului si participarii la educatie are ca scop prevenirea si combaterea marginalizarii si excluderii sociale prin imbunatatirea ratei de participare la educatie.

in conditiile prezentate mai sus, se impun cateva reguli pentru solutionarea problemelor existente:

-elevii rromi sa frecventeze anterior gradinita;

-copiii din grupul majoritar sa ii accepte, sa nu-i abuzezeverbal sau fizic;

-copiii rromi vorbitori doar ai limbii materne sa fie ajutati de educatoar sau profesor sa acceada la lexicul minimal romanesc;

-daca in scoala exista mai multe clase I, sa se distribuie echilibrat copiii rromi care nu au frecventat gradinita;

-cadrele didactice trebuie sa-si formeze o mentalitate cu adevarat europeana care presupune aplicarea in practica a principiilor de reciprocitate in cadrul functional al vietii comunitatilor etnic minoritare, mentalitate care incurajeaza comunicarea interetnica si evita compromisuri conjuncturale;

-de asemenea, cadrele didactice trebuie sa fie pregatite pentru conceperea si punerea in practica a unor programe de educatie pentru integrare a grupurilor etnice