Valoarea de bildungsroman a povestirii Harap Alb

Bildungsroman - roman al formarii "al instruirii" unui erou sub actiunea educatiei si experientei dobandite prin participarea la framantarile sociale. Acesta urmareste drumul unui personaj de la copilarie si adolescenta spre maturitate.

Situatiile, secventele narative, ce evidentieaza aceasta valoare.

Una din aceste secvente o reprezinta intalnirea lui Harap-Alb cu baba "garbova" in care eroul demonstreaza naivitatea, neinitierea in primul rand pentru ca nu remarca neobisnuitul intamplarii si in al doilea rand pentru ca nu este capabil sa vada dincolo de aparente: "ce vorbesti in dodii matusa? Tocmai de la una ca dumneata te-ai gasit sa astept ajutor[ ] nu cauta sa ma vezi garbova ci zdrenturoasa, dar prin puterea ce imi este data, stiu dinainte ceea ce au sa izcodeasca puternicii pamantului si rad cu hohot de nepriceperea si slabiciunea lor!"

Armele si hainele tatalui au o valoare importanta in initierea fiului. Ele reprezentand un element de continuitate. Armele erau tinute ca fiind de mare pret pentru tatal fiului.

Neinitierea eroului, incapacitatea lui de a fi intelept, de a-si explica niste lucruri neobisnuite si mai ales de a le vedea se refera la alegerea calului "batrana l-a sfatuit sa-si aleaga calul prin a-l testa , acel cal care va manca din tava cu jaratec acela va fi demn sa-l insoteasca pe parcursul drumului". Harap s-a dus cu tava de jaratec a facut cum i-a spus baba si ajuns la o "martoaga" "slaba si vai de mama ei" aceea a mancat din tava cu jaratec, iar eroul a fost dezamagit de cal si lovind calul de trei ori cu biciul calul s-a transformat intr-un adevarat armasar care i-a propus lui Harap-Alb sa-l insoteasca intr-o mica drumetie. Dupa aceasta drumetie eroul a fost cucerit de cal prin capacitatile extraordinare pe care le capatase calul. Lovirea calului cu fraul demonstreaza aceeasi neintelegere a obisnuitului ca si in secventa cu batrana cersatoare.

Rolul calului in initierea lui Harap-Alb in drumul lui spre maturitate "calul nu este un simplu insotitor" va deveni indrumatorul si protectorul feciorului de crai. Rolul sau este de a-l ajuta pe "stapanul sau" sa isi dezvolte posibilitatile existente obligandu-l sa depaseasca singur obstacolele la care e supus de catre Span.

Un obstacol la care este supus este trecerea prin padurea labirint in care calul il lasa pe erou sa se descurce singur, acesta ar fi un prim pas din initierea fiului de crai. Calul ar fi putut sa zboare cu feciorul de crai peste aceasta padure dar l-a lasat pentru ca greutatile ii dau putere in viata omului de a trece peste ele.

Episodul inchiderii in fantana reprezinta momentul in care fiul de crai capata numele de Harap-Alb adica sluga Spanului. In acest moment Spanul pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai, le ia la sine apoi il scoate din fantana si-i da palosul sa-l sarute ca semn de pecetluire a juramantului, spunandu-i ca a capatat inca o indentitate, iar de a doua nu va scapa pana nu va trece de toate obstacolele la care era supus de Span.

Cele trei probe la care este supus Harap-Alb la curtea Imparatului Verde: aducerea de salati din curtea ursului, aducerea capului si a pielii cerbului batute cu pietre scumpe, si aducerea fetei imparatului Ros de unde o stii Harap-Alb. Calul in cele trei probe il sfatuieste pe erou. In prima proba calul il sfatuieste sa tina capul sus si sa fie odata barbat si sa nu isi faca voie rea. Calul ii spune ca stie el unde trebuie sa-l duca si ca Dumnezeu ii va scapa din aceasta primejdie. Dupa spusele calului feciorul prinde putin curaj si incaleca calul si pleaca dupa salati in gradina ursului. In a doua proba calul il sfatuieste ca stie de unde va aduce capul si pielea cerbului batuta cu pietre scumpe. In a treia proba calul ii spune ca dupa vremea rea va veni si vremea buna. In aceast obstacol Harap-Alb isi pierde curajul ca se vor schimba lucrurile in bine si pentru el. Calul il sfatuieste pe stapan ca omul e dator sa se lupte cat poate cu valurile vietii doar asa poate sa se maturizeze.

In secventa coborarii in fantana, autorul sublinieaza neinitierea craiului prin cuvinte cum ar fi: fiul craiului, boboc in felul sau la trebi aiestea se potriveste Spanului bagandu-se in fantana fara sa-i trasneasca prin minte ce i s-ar intampla. Aicea da dovada de neincredere si de neascultare a tatalui sau care l-a prevenit sa se fereasca cat poate de oamenii Spani care sunt deosebit de rai. Acesta nu-l asculta si il ajuta pe Span aducandu-i apa fara sa stie ce i se va intampla ca va dobandi inca o indentitate de care va scapa in momentul omorarii Spanului de catre Calul sau.

Noul nume al fiului de crai reprezinta un nume care inseamana sluga. Harap-Alb este supus pe drumul initierii la unele probe de catre Span.

Rolul Sfintei Duminici este unul ca si al calului de a-l sfatui si de a-l incuraja pe fiul de crai atunci cand se afla in diferite obstacole.Un sfat ar fi momentul cand Harap-Alb se afla in gradina ursului si acesta ii spune sa se imbrace in pielea de urs ca sa-l pacaleasca pe urs si asa sa culeaga salatile cerute de Span.

Un alt sfat il reprezinta la inceput cand fiul de crai era rusinat de vorbele spuse de tatal sau ca are trei fii si niciunul nu este in stare sa faca ceva. Prin sfaturile primite da dovada ca se hotaraste sa plece sa incerce inceperera drumului, initierii in viata.

Rolul Spanului este un rol necesar in actiunea povestirii pentru ca dinamizeaza actiunea. Altfel nu ar mai avea nici un farmec povestea. Spanul e un rau necesar in formarea lui Harap-Alb , ca si oamenii rai sunt buni de ceva dupa cum spunea Calul pentru ca "te fac sa te prinzi la minte". Astfel Spanul devine un pedagog al formarii, initierii eroului. In opinia mea Spanul il ajuta pe erou, prin probele la care il supune, sa se maturizeze, sa dea dovada ca greutatile prin care trece