Primele aparate DVD puteau reda pe ecranele televizoarelor numai stream-uri MPEG2. Mai precis, pentru a reda un film, acesta trebuia sa fie impachetat intr-un stream MPEG2 ce avea caracteristici extrem de clar definite. Orice alt tip de impachetare MPEG era automat incompatibil. Aceste aparate apartin primei generatii de player-e care au fost puse in vanzare. Putin probabil ca acestea sa se gaseasca in posesia vreunui roman. La vremea aceea, in Romania, rege era formatul VHS...
Intre timp, au aparut si formatele MPEG pe CD, adica VideoCD-ul si, mai tarziu, Super VideoCD-ul. Primul dintre acestea nu este nimic altceva decat un stream MPEG1 care este caracterizat de un bitrate mic si de rezolutie pe masura. In schimb, SVCD-ul este un MPEG2 a carui rezolutie a fost coborata de la cea PAL sau cea NTSC la una intermediara.
In generatiile urmatoare de player-e DVD au fost introduse rand pe rand suportul pentru CD-ul audio, CD-ul (sau DVD-ul) cu muzica MP3 si aproape concomitent suportul pentru MPEG-uri ,,CD style", adica VCD si SVCD.
In 1993, Philips si JVC au dezvoltat standardul pentru VCD, abrevierea de la Video Compact Disc. Formatul VCD foloseste tehnologia de compresie a semnatului audio-
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.