- Desi urmarita inca din Antichitate, planeta a fost survolata abia in sec. XX, prin sonda Mariner 10 (care a trecut pe langa Mercur in 1974 si 1975).
- Mercur este o planeta mica, metalica (densitate 5,4 g/cm3), avand in compozitie circa 54% fier (spre comparatie, Pamantul detine doar 31 % fier).
- Fiind o planeta predominant metalica, culoarea ei inchisa face ca doar 10 % din radiatia solara primita sa fie reflectata inapoi in spatiu, desi Mercur primeste de 10 ori mai multa radiatie solara comparativ cu Luna. Apropierea de Soare si albedoul redus determina o incalzire puternica a fetei insorite (cu temperaturi de pana la +4300C). Pe fata umbrita a planetei temperaturile scad sub -1000C.
- Mercur se afla la 57 mil. km de Soare si inconjoara astrul in
87 zile terestre. Perioada de rotatie este de 58 zile, ceea ce
inseamna 2/3 din perioada de revolutie. Acest raport este in
rezonanta cu revolutia. Excentricitate mare (0,2), oblicitate
0 gr.
Nu are atmosfera si sateliti.
Venus
- Venus se afla la 108 mil. km de Soare. Revolutia dureaza
224,7 zile terestre, iar rotatia 243 de zile. Venus se roteste
retrograd (de la E la V), invers sensului deplasarii pe orbita
(la fel si Uranus). Excentricitatea minima (0,006), oblicitate
177gr.
Are o atmosfera foarte densa (100 atm. Terestre). Nu are
sateliti.
Terra
- Terra se afla la 150 mil km de Soare. Revolutia este de
365,06 zile, rotatia de 23 h 56'. Excentricitate mica (0,01),
oblicitate 23,45 gr.
Atmosfera are 1 bar la sol. Are un satelit natural.
Marte
- Marte se afla la 227,9 mil. km de Soare. Revolutia dureaza 687 zile terestre, rotatia 24 h 34'. Excentricitatea este de 0,09,
oblicitate 25,19 gr. Atmosfera este subtire si rarefiata (6milibari presiune la sol). Are 2 sateliti.
Structura interna
- Nucleul feros are inca un mic miez activ, dovada fiind un camp magnetic de 100 de ori mai redus fata de cel al Terrei (campul magnetic al Terrei este de cca 34 000 gamma). Ocupa 2/3 din volumul planetei si areo raza de 1 935 km. Contine 60-70% din masa planetei, fiind compus din fier si elemente grele (uraniu) cu densitati de 8 g/cm3
- Mantaua si scoarta sunt formate din roci silicatice ca pe Terra, avand cca 500 km grosime. Prima
discontinuitate, intre scoarta si manta, apare la 334 km.
Bazinul Caloris (denumirea vine din latina - calor,
insemnand caldura, deoarece aceasta depresiune se situeaza in
apropiere de ecuator) este un element specific planetei Mercur,
prin complexitatea sa fiind, totodata, unic in sistemul solar. Este o depresiune lunga de 1 300 km, inconjurata de un lant muntos periferic de 2 000 m altitudine. Fundul bazinului este format din campuri netede de lava, ce prezinta riduri marginale de compresie. Partea centrala a depresiunii este fracturata si usor inaltata, ca efect al extensiei, care a contrabalansat fenomenul de compresie marginala a lavei bazaltice. Rama periferica este afectata de dislocari in trepte relativ paralele, care cad spre interiorul bazinului.
Antipodul bazinului Caloris prezinta o morfologie cu
structura radiala, compusa dintr-o succesiune de vai, late de
aproximativ 7 km si lungi de 100 km, fragmentate uneori de
cratere de impact. Intre vai se dispun coline inalte pana la 1500
m, avand lungimi de 5 - 10 km. Geneza acestei alternante de
forme este explicata prin dislocari puternice provocate de
undele seismice, propagate in urma impactului dinspre bazinul
Caloris spre antipodul sau. Scoarta, dislocata longitudinal, a
avut momentan tendinta de a migra spre bazinul marelui
impact.
Abrupturile lobate sunt rezultatul incalecarii scoartei,
supusa unei compresiuni bruste, in urma unui impact
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
