Inteligenta Artificiala poate fi definita ca simularea inteligentei umane procesata de masini, in special, de sisteme de computere. Acest domeniu a fost, in general, caracterizat de cercetari complexe in laboratoare si doar destul de recent a devenit parte a tehnologiei in aplicatii industriale sau economice.
Inteligenta artificiala este domeniul stiintei calculatoarelor care se ocupa cu studiul si crearea sistemelor si programelor de calcul care prezinta o forma inteligenta: sisteme care invata noi concepte, care pot rationa si deduce concepte utile intr-un domeniu al lumii inconjuratoare, sisteme care pot intelege limbajul natural sau percepe si intelege un peisaj, intr-un cuvant sisteme care necesita capacitati inteligente specifice omului.
Momentul de nastere al IA este, in general, legat de anul 1956, cand la reuniunea de la Darmouth College a fost prezentat programul de demonstrare a logicii propozitiilor Logic Theorist de catre Newell, Shaw si Simon. Termenul de inteligenta artificiala a fost inventat cam in acelasi an, de catre John McCarthy. Anii care au urmat lui 1956 au facut sa apara primele programe de demonstrare a teoremelor bazate pe logica propozitiilor.
Deceniul 1960 - 1970 a permis elaborarea principiilor majoritare in cercetarea arborescentelor si a unor idei de baza, care sunt utilizate si astazi in rezolvarea problemelor si a Sistemelor Expert.
Dupa anii 1970 preocuparile se deplaseaza de la programele si strategiile de cautare, spre cercetarea naturii cunostintelor. Multi cercetatori din domenii diferite (informatica, psihologie, filozofie, matematica) incearca sa determine natura si structura cunostintelor. Interesul lor se indreapta spre cunostintele cele mai complexe, adica spre cunostinte incerte, incomplete, polisemantice, imprecise si vagi (ale caror granite nu sunt precizate): intr-un cuvant, spre cunostinte din Lumea Reala.
Prin crearea bazelor teoretice ale sistemelor expert a fost posibila aparitia si dezvoltarea limbajelor de programare specializate, numite programe inteligente. Astfel, incepand cu anul 1959 a aparut primul limbaj de acest fel, numit LISP, elaborat de McCarthy, iar in 1962 a aparut primul manual LISP. Acest limbaj lucreaza doar cu doua entitati: atomii si listele, listele fiind structurate in arborescenta binara. Limbajul LISP nu face deosebire intre proceduri si date (permite adaugarea de reguli sau de cunostinte).
La inceputul anilor 1970 apare idea de utilizare a logicii predicatelor in realizarea limbajelor de programare. Astfel, intre anii 1970 - 1975 apare un nou limbaj, bazat pe logica predicatelor de ordinul intai, elaborat de Colmerauer si Roussel. PROLOG are propria strategie de demonstrare si este un instrument puternic de elaborare pentru proiectantii si realizatorii de Sisteme Expert.
Dupa anul 1975 a avut loc o dezvoltare rapida a programelor bazate pe tehnicile de IA pentru diferite utilitati: Knowledge Acquisition System - KAS (1979), Expert (1979), Knowledge Engineering Environment - KEE (1983), Vp-Expert, C Language Integrated Production System - CLIPS (1984) etc.
2. Zone de extindere IA
Principalul scop al Inteligentei Artificiale este de a imita intrutotul creierul uman in modul in care acesta gandeste, raspunde si interactioneaza. in pofida nivelului atins de cercetatori, acest deziderat nu va fi atins foarte curand, creierul uman fiind inca o enigma, aproape imposibil de analizat matematic si/sau tradus in limbaj masina.
Se pune intrebarea fireasca asupra caror zone stiintifice se extinde IA. in continuare se dau cateva exemple:
- vedere artificiala - care presupune recunoasterea formelor, identic cu vederea umana;
- Robotica - focalizeaza producerea dispozitivelor mecanice capabile sa reproduca miscarea;
- prelucrarea vocii - care urmareste constituirea si sinteza vocii umane;
- prelucrarea in limbaj natural - intelegerea si vorbirea in limbajul natural;
- demonstrarea (producerea) teoremelor
- in matematica si logica;
- General Problem Solving
- rezolvarea unei clase generale de probleme exprimate in limbaje formale;
- recunoasterea formelor - recunoasterea si clasificarea diferitelor forme;
- teoria jocurilor;
- invatarea automata - masini ce acumuleaza cunostinte prin observarea exemplelor.
Investigatiile in domenii cum sunt recunoasterea formelor si prelucrarea vocii sunt domenii noi in IA.
D. Carstoiu, "Sisteme Bazate pies cunostinte ", Ed. Plitehnica Press, 2000,
D. Carstoiu, Sisteme Expert, Editura All, Bucuresti, 1995;
E. Gheorghe Tanase,"Sisteme expert",Univers Ingineresc nr.16/2009
J. Darkin, Expert Systems, Mc Gray hill 1994,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
