Engleza este o limba anglo-friziana. Popoare vorbitoare de limbi germanice din nord-vestul Germaniei (angli si saxoni), si din Iutlanda (iutii) au invadat ceea ce astazi este partea de est a Angliei, in jurul secolului V d.Hr inca se dezbate daca vechea engleza s-a raspandit prin dispersarea vechii populatii, sau daca celtii nativi au adoptat gradual limba si cultura clasei dominante, nefiind exclusa nici o combinatie a acestor doua procese.
Indiferent de origini, aceste dialecte germanice s-au unit pana la un punct (inca mai ramasesera variatiuni geografice) si au format ceea ce astazi se numeste vechea engleza. Vechea engleza se aseamana cu unele dialecte de pe coasta de nord-vest a Germaniei si Olandei de astazi. De-a lungul istoriei scrise a vechii engleze, aceasta si-a pastrat o structura sintetica mai degraba apropiata de cea a limbii proto-indo-europene, adoptand conventiile saxonei de vest, in timp ce engleza orala a devenit din ce in ce mai analitica in natura sa, pierzand sistemul complex al cazurilor, si bazandu-se mai mult pe prepozitii si ordine fixa a cuvintelor pentru a transmite sensurile. Acest fenomen devine evident de-a lungul perioadei ,,englezei de mijloc", cand literatura era pana la un punct redactata cu variatiunile dialectale orale aproape intacte, dupa ce vechea engleza si-a pierdut statutul de limba literara a nobilimii. Se afirma ca dezvoltarea timpurie a limbii a fost influentata de substratul celt. Mai tarziu, a fost influentata de limba nord-germanica inrudita nordica veche, vorbita de vikingii care s-au stabilit in principal pe coasta de nord si est, ajungand pana la Londra, in regiunea cunoscuta ca ,,Danelaw".
Cucerirea Angliei de catre normanzi, in 1066, a influentat profund evolutia limbii. Timp de aproximativ 300 de ani dupa cucerire, normanzii vorbeau anglo-normanda, o limba apropiata de Franceza Veche, ca limba oficiala la Curte, in drept si administratie. Un numar foarte mare de cuvinte normande s-au strecurat in engleza veche, in special in domeniile legale si administrative, dar si in cuvinte din vocabularul de baza, precum ,,mutton" (carne de miel) sau ,,beef" (carne de vita). Mai tarziu, multe cuvinte au fost imprumutate direct din latina sau greaca, lasand un vocabular paralel care a ajuns pana in zilele noastre. Influenta normanda a dat nastere la ceea ce azi se cheama Engleza de Mijloc.
De-a lungul secolului al XV-lea, engleza de mijloc a fost transformata de ,,marea rocada a vocalelor", de raspandirea prestigiosului dialect sud-estic la Curte, in administratie si in viata academica, si de efectul uniformizator al imprimarii. Engleza moderna timpurie dateaza din perioada elizabetana.
2. Clasificare si limbi relationate
Limba engleza apartine sub-ramurii vestice a ramurii germanice apartinand familiei de limbi indo-europene.
intrebarea privind care este limba cea mai inrudita cu engleza nu are un raspuns sigur. Aparte de limbi ,,creole", cu imprumuturi din engleza, precum Tok Pisin, Scots (vorbita in special in Scotia si parti din Irlanda de Nord) nu este o limba galica, ci face parte din familia de limbi engleza : atat scots cat si engleza moderna provin din engleza veche, cunoscuta si ca ,,anglo-saxona". Ruda cea mai apropiata a englezei, dupa scots, este frizona, vorbita in nordul Olandei si nord-vestul Germaniei. Alte limbi vest-germanice mai putin inrudite sunt : germana, saxona joasa, olandeza si afrikaans. Limbile nord-germanice din Scandinavia sunt mai putin apropiate de engleza decat cele vest germanice.
Multe cuvinte franceze sunt inteligibile pentru un vorbitor de engleza (desi pronuntia poate fi diferita), deoarece engleza a absorbit un numar mare de cuvinte din normanda si franceza, datorita cuceririi normande si apoi unor imprumuturi din franceza in secole mai tarzii. Drept urmare, o parte importanta din vocabularul englez este derivata din franceza, cu diferente minore de ortografie (terminatii, folosirea ortografiei din franceza veche, etc.), precum si diferente ocazionale de semantica - asa-numitele faux amis, sau prieteni falsi.
3. Raspandire
Peste 380 de milioane de oameni vorbesc engleza ca limba materna. Engleza este astazi, probabil, a treia limba ca numar de vorbitori nativi, dupa chineza mandarina si spaniola.[1][2] Cu toate acestea, combinand vorbitorii nativi cu cei non-nativi, este probabil cea mai vorbita limba din lume, desi pe locul doi daca luam in consideratie combinatia limbilor chineze, depinzand daca variantele de chineza sunt considerate dialecte sau limbi de sine statatoare.[3][4] Estimarile care includ engleza ca limba straina variaza de la 470 de milioane la peste un miliard, depinzand de standardele folosite pentru a stabili nivelul si gradul de alfabetizare atins in limba respectiva.[5][6] Conform unor surse, numarul celor care vorbesc engleza ca limba straina este de 3 ori mai mare decat cel al vorbitorilor nativi.[7]
tarile cu cele mai mari populatii de vorbitori nativi de engleza sunt, in ordine descendenta : Statele Unite (215 milioane)[8], Regatul Unit (58 milioane)[9], Canada (17.7 milioane)[10], Australia (15 milioane)[11], Republica Irlanda (3,8 milioane)[9], Africa de Sud (3,7 milioane)[12] si Noua Zeelanda (3-3,7 milioane).[13] tari precum Jamaica si Nigeria au de asemenea milioane de vorbitori nativi ale unor dialecte care variaza de la o creola bazata pe engleza la o versiune aproape standard a englezei. Dintre acele tari unde engleza este vorbita ca limba secundara, India are cei mai multi vorbitori, iar profesorul de lingvistica David Crystal pretinde ca, daca se aduna vorbitorii nativi si cei non-nativi, India are cel mai mare numar de oameni care vorbesc sau inteleg engleza.[14] Dupa India se afla Republica Populara Chineza.[15]
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
