Analiza fenomenelor perturbatoare poate fi efectuata asupra tensiunii si curentului si se refera la: amplitudinea tensiuni de alimentare, flicker, goluri si cresteri de tensiune, intreruperi, supratensiuni, nesimetrii, armonice de curent si tensiune, variatii rapide de tensiune.
Supravegherea perturbatiilor datorate unor mari consumatori finali de energie electrica este necesara in scopul de a preveni unele incidente. In unele situatii poate fi aplicat conceptul de "flaged perturbation" , in timp ce in alte situatii pot aparea mai multe incidente simultane iar identificarea lor este foarte dificila. Ar fi, de pilda, cazul unei neconcordante intre forma undelor de tensiune si curent la pornirea unor instalatii de puteri mari.
Avariile in sistemele electroenergetice apar ca o consecinta imediata a unor perturbatii, incidente majore, ce nu pot fi anticipate si care determina intreruperi pe zone extinse in alimentarea cu energie electrica.
Ele se manifesta sub diferite forme: supraincarcari (congestii); tensiuni in afara limitelor admisibile; instabilitate (tranzitorie, la mici perturbatii, de tensiune); deconectarea/declansarea unor linii, statii de conexiune, centrale; separarea sistemului.
In ultima vreme colapsurile/blackout-urile in mari sisteme electroenergetice au devenit "ceva obisnuit" si, in ciuda faptului ca s-a studiat indelung complexitatea acestora, multe intrebari raman inca fara raspuns. Exista numeroase controverse legate de simularea modului lor de desfasurare. Astfel, foarte importante sunt anumite aspecte legate de modelarea sistemului in scopul de a obtine un model cat mai fidel al blackout-ului.
Analiza celor mai recente avarii a scos la iveala faptul ca exista multe trasaturi comune intre ele, ceea ce conduce la concluzia ca o parte din aceste incidente ar putea fi totusi prevenite. Insa, deoarece nu exista solutii perfecte pentru a preveni blackout-urile, care de regula sunt cauzate de o secventa complexa de evenimente in cascada, trebuie luate masuri pentru a se minimiza impactul unor perturbatii viitoare. Sunt necesare investitii pentru dezvoltarea unor proiecte generale bine definite si coordonate cu scopul de a ajuta la prevenirea colapsurilor.
In general, sistemele electroenergetice sunt proiectate conform criteriului N-1, adica un element principal al sistemului electroenergetic sa nu fie in functiune (linie electrica de transport, grup generator important, transformator de putere etc.) in regim normal si nu pentru o secventa de perturbatii, care in mod obisnuit are o probabilitate mica de aparitie. Majoritatea avariilor s-au petrecut ca urmare a iesirii din functiune neprogramata, in cascada, a mai multor echipamente ceea ce duce la aparitia unei situatii ce depaseste cu mult N-2 contingente.
Perturbatiile care au probabilitate mica de aparitie nu pot fi anticipate de catre operatorii de sistem, ceea ce face ca sistemul sa fie vulnerabil. Este foarte dificil de prevazut o anumita secventa de evenimente deoarece exista aproape o infinitate de contingente posibile la un moment dat. In plus, tinand cont de faptul ca se produc mereu schimbari in sistem (producatori independenti de energie electrica care vand energia catre consumatori din zone indepartate, cresterea sarcinii, instalatii noi etc.), aceste contingente pot sa fie complet diferite de ceea ce proiectantii de sistem asteptau. Pe masura ce se extinde un lant de evenimente in diferite locatii ale retelei interconectate, operatorii de sistem nu pot actiona suficient de repede pentru a preintampina raspandirea rapida a perturbatiilor.
Stabilirea probabilistica a aparitiei unui eveniment major a facut ca o parte dintre operatorii de sistem sa investeasca mai mult in evaluarea posibilitatii aparitiei evenimentului in loc sa intreprinda o serie de masuri preventive.
In numai doua luni de zile, in anul 2003, in lume au avut loc patru blackout-uri majore: 14 august, nordul Statelor Unite ale Americii si Canada, unul dintre cele mai severe din istoria acestor tari, cu 50 milioane de persoane afectate; 28 august, Londra; 23 septembrie, Suedia si Danemarca, cu 5 milioane de persoane afectate; 28 septembrie, Italia, cel mai grav colaps petrecut vreodata in Europa, cu 57 milioane persoane afectate. Aceste evenimente petrecute intr-o perioada relativ scurta conduc la concluzia ca sunt necesare masuri serioase pentru a se minimiza aparitia unor astfel de perturbatii in viitor, mai ales pentru faptul ca nici unul dintre aceste colapsuri nu a avut ca origine dezastre naturale, ci erori umane de operare si conducere a sistemelor electroenergetice.
In acest context apare evidenta importanta studiului acestor avarii de sistem pentru a putea invata din experienta celor ce au trecut prin astfel de evenimente.
2. TEHNICI DE MASURARE PENTRU EVALUARE A PERTURBATIILOR INJECTATE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE
Fenomenele perturbatoar
[1] Dugan R., a.o., Electrical Power Systems Quality,McGraw-Hill, Second Edition, 2003
[2] IEC 61000-4-30 - Testing and measurements techniques-Power Quality measurements methods
[3] Standard EN50160-Power Quality Application Guide, Voltage disturbances, July 2004
[4] Martinon I, Assessment of harmonic and flicker planning levels for high voltage, Conference on
Harmonic and Quality of Power ICHQP, Athens 1998
[5] Gonbeau O, a.o., Method to determine contribution of the customer and the power system to the
harmonic disturbance, CIRED 2003
[6] FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI - FOREN 2008 Neptun, 15-19 iunie 2008
[7] Arie A., Negus C., Golovanov C., Golovanov N., Poluarea cu armonice a sistemelor electroenergetice functionand in regim permanent simetric, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1994.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
