Astazi, in societatea moderna, in ciuda recunoasterii caracterului benefic al miscarii pentru sanatate, statisticile din tarile puternic industrializate arata in general ca mai mult de 80% din populatia de varsta adulta are un regim de viata deficitar din punct de vedere al activitatilor fizice. De asemenea, s-a demonstrat statistic ca un sfert dintre adulti nu fac deloc miscare in timpul lor liber. Alt punct de vedere se refera la tineri, care nu par sa demonstreze un stil de viata mai dinamic, deoarece aproape jumatate din cei cu varsta intre 12-21 de ani nu fac exercitii standardizate in mod regulat. Majoritatea persoanelor sunt tentate sa creada ca nu au nevoie de exercitii fizice suplimentare, deoarece fac destula miscare in timpul programului de lucru de zi cu zi.
Privarea sistematica de activitate fizica are urmari observabile si chiar masurabile. Exmplificam prin: clesterolul sanguin marit, hipertensiune arteriala si stres excesiv, ce reprezinta factori crescuti de risc pentru bolile cardiovasculare
Ce se intampla cand facem exercitiu fizic?
Daca activitatea musculara se intensifica, va creste si consumul de oxigen si implicit, aparatul cardiovascular si respirator sunt supuse la o solicitare proportional marita. Respiratia creste in amplitudine aproape instantaneu iar la eforturi mai mari se va accelera si frecventa respiratorie. Cresterile de flux circulator se inregistreaza la nivelul arterelor coronare, pentru a putea asigura nevoile marite ale miocardului. Distribuirea fluxului de sange sufera modificari majore atunci cand un subiect trece de la starea de repaus la cea de activitate. In repaus doar 20% din debitul cardiac este trimis la piele si muschi. Muschii si pielea sunt mai abundent irigate in timpul efortului, in timp ce organele digestive, mai putin solicitate vor avea o irigare mai redusa. In timpul activitatii fizice, procentul din debitul cardiac distribuit muschilor si pielii poate ajunge pana la 80%.
Modificarile tensiunii arteriale, datorate efortului muscular de tip dinamic, se datoreaza in special cresterii tensiunii sistolice. Fenomenul remarcabil se produce insa in primele 2-3 ore dupa incetarea exercitiului, perioada in care valorile tensiunii arteriale scad sub nivelul masurat inainte de depunerea efortului. Acest aspect este cunoscut sub numele de hipotensiune post-exercitiu si poate fi exploatat cu succes in mentinerea sub control a valorilor tensionale la pacienti hipertensivi.
Efortul fizic include eliberarea crescuta a unor hormoni, cum ar fi hormonul de crestere hipofizar, glucagonul, testosteronul si mai ales adrenalina. Activitatea fizica de intensitate moderata este un stimulent pentru functia anumitor celule specializate ale sistemului imunitar si, prin aceasta, duce la scaderea infectiilor din organism.
Exercitiul fizic si bolile cardiovasculare
Studii si cercetari atesta asocierea regimului de viata activ cu reducerea riscului de mortalitate prin bolile cardiovasculare. Este cunoscut ca in timp ce sedentarismul este un factor de risc in bolile cardiovasculare, un regim de viata activ este un factor de protectie fata de aceste boli. Cu toate ca persoanele ce prezinta ateroscleroza coronariana avansata au contraindicatie pentru eforturi fizice, concluzia generala este ca activitatea fizica regulata are un efort protector fata de infarctul miocardic.
Activitatea fizica si hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala e o boala cu larga raspandire in toata lumea. Studiile au aratat ca atat femeile cat si barbatii inactivi din punct de vedere fizic manifesta un risc marit de a contacta in anii urmatori boala hipertensiva, comparativ cu persoanele active.
Spre exemplu, cei mai putin activi au inregistrat un risc cu 30% mai mare raportat la cei mai activi. Putem deduce ca gradul de protectie fata de boala hipertensiva creste proportional cu gradul de implicare in activitati fizice constante.
Astfel de studii au aratat ca un program consecvent de exercitii fizice cu caracter aerob ajuta la scaderea valorilor tensionale la bolnavii hipertensivi.
Activitatea fizica si bolile canceroase
Cercetatorii au pus in evidenta cel putin o forma de boala canceroasa, si anume cancerul de colon, in privinta caruia exista argumente cum ca activitate fizica ofera un anumit grad de protectie. Se presupune ca antrenamentul bazat pe exercitii fizice complexe(alergare, gimnastica, exercitii cu greutati) ar avea efecte pozitive datorita accelerarii tranzitului in intestinul gros, adica reducerea duratei de contact, dintre mucoasa colonului si substantele potential carcinogene prezente in lumenul intestinal.
Exercitiul fizic si diabetul zaharat
Exista argumente care sprijina ideea unei asocieri intre inactivitatea fizica si diabetul zaharat de tip II(noninsulinodependent). S-a observat de multa vreme ca incidenta diabetului zaharat e mai mare in zonele urbane decat in cele
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
