Karl Marx a elaborat o noua paradigma pentru investigarea relatiilor economice, denumita dialectica materialista sau materialismul istoric. In esenta, paradigma marxista consta in ideea ca, in productia de marfuri, oamenii intra, independent de vointa lor, in relatii determinate unii cu altii, dar a caror natura depinde de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie. Pentru Karl Marx nu mai exista "ordine naturala", ci legile economice sunt in mod critic desacralizate, ele exprimand in viziunea sa, esenta si logica sistemului capitalist, caracterizand contradictiile interne inerente ale acestuia si preconizandu-i sfarsitul.
in societatile precapitaliste, considera Marx, circulatia marfurilor poate fi descrisa sub forma M (marfa) - B (bani) - M (marfa), adica vanzarea unei marfi pentru cumpararea altei marfi care sa satisfaca o anumita nevoie. Formula generala a capitalului este, dimpotriva B-M-B, adica cumparare pentru vanzare (cu profit). Acest excedent de valoare peste valoarea initiala a fost denumit de Marx plusvaloare.
Marx analizeaza elementele componente ale formulei - banii si marfa. Banii, prin ei insusi, nu pot fi izvorul plusvalorii, deoarece sunt un simplu mijlocitor al schimburilor. Prin urmare, conchide Marx, cresterea valorii decurge din celalalt element - din marfa. insa marfa are doua caracteristici: valoarea de intrebuintare si valoarea. Valoarea marfii nu poate fi izvorul plusvalorii, deoarece ea nu este altceva decat munca abstracta materializata. Ramane, deci, ca izvorul plusvalorii sa fie cautat in valoarea de intrebuintare a marfii. insa valoarea de intrebuintare a marfurilor obisnuite nu are calitatea de a naste valoare. Prin urmare, izvorul plusvalorii trebuie de cautat in valoarea de intrebuintare a unei marfi speciale, care in procesul folosirii are calitatea de a produce o valoare mai mare decat propria ei valoare. Asemenea marfa speciala, sustine Marx, este forta de munca a omului.
Plusvaloarea este, deci, valoarea creata de muncitorii salariatii in procesul productiei peste valoarea fortei de munca si insusita gratuit de capitalist in virtutea proprietatii private asupra mijloacelor de productie (acestei notiuni i s-a atribuit simbolul ,,m").
K.Marx nu numai ca a descoperit esenta exploatarii capitaliste, dar a aratat si modul in care poate fi determinata marimea ei, aceasta fiind exprimata in rata plusvalorii (m').Rata plusvalorii exprima raportul reciproc dintre doua parti ale zilei de munca, indicand cat din ziua de munca,muncitorul lucreaza pentru sine si cat pentru capitalist. Acea parte a zilei de munca in cursul careia muncitorul reproduce valoarea fortei sale de munca Marx a numit-o timp de munca necesar, iar munca efectuata in decursul ei, munca necesara. Cealalta parte a zilei de munca, in cursul careia muncitorul creeaza plusvaloarea pentru
capitalist, a fost numita timp de supramunca, iar munca cheltuita in decursul
ei, supramunca. Deci, rata plusvalorii a fost exprimata prin raportarea supramuncii la munca necesara.
M'=(supramunca/munca necesara) * 100
Momente esentiale ale teoriei plusvalorii
EsentaExcedent de valoare peste valoarea initiala.
IzvorulDiferenta intre valoarea muncii si valoarea fortei de munca.
Marimeam'=(timp de supramunca/timp de munca necesar) * 100%=m/v*100%.
Caile de majorareMajorarea timpului de supramunca pe baza prelungirii zilei de munca(plusvaloarea absoluta).
Majorarea timpului de supramunca pe baza reducerii timpului de munca necesar(plusvaloarea relativa).
Formele de atribuire
Profitul industrial, profitul comercial, dobanda, renta funciara.
Impartirea zilei de munca in timp de munca necesar si timp de supramunca nu presupune o delimitare precisa a orelor in care muncitorul lucreaza pentru sine de orele in care lucreaza pentru capitalist. O asemenea delimitare, mentiona Marx, este posibila numai in teorie. in practica, muncitorul lucreaza simultan si pentru sine si pentru capitalist, astfel incat fiecare ora, minut, fiecare secunda a zilei de munca contine si munca necesara, si supramunca. Tocmai
aceasta particularitate a productiei capitaliste de marfuri ascunde, mascheaza
exploatarea in societatea burgheza. Plusvaloarea obtinuta in procesul de
productie se imparte, ulterior, intre diferite grupe de capitalisti (industriasi
Lector.univ.dr.Valentin Stegaroiu,curs,,Sistemul economic marxist",Tg-Jiu, 2006
www.ase.ro,Biblioteca digitala a Academiei de Stiinte Economice
K. Marx. ,,Capitalul", vol. III, partea a II-a, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1955
K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 23, Bucuresti, Editura politica, 1966
K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 7, Bucuresti, Editura politica, 1960
K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Bucuresti, Editura politica, 1960
K. Marx, Capitalul, vol I, Arhiva Internet versiunea on-line 1995
K.Marx, Capitalul, vol II, Arhiva Internet versiunea on-line 1995
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
