Munca este o activitate specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale.
Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.
Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare.
Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.
Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o varsta mai mare decat o anumita limita stabilita prin legi si care are o sursa proprie de venit. Populatia activa se imparte in doua categorii: obisnuit activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita in functie de modul in care participa la creearea de bunuri si servicii in decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta - in cazul Romaniei 15 ani - si al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost "ocupat" sau "neocupat".
Populatia curent acitva, a fost constituita in functie de participarea la productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani si cuprinde toate persoanele ce indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria "ocupat" - "neocupat". Persoanele cu statutul "ocupat" au o varsta mai mare de o anumita limita si in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse intr-una din categoriile:
- Angajat - platit (prezent la munca sau cu serviciu, dar absent de la munca);
- Angajat in propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).
Persoanele cu statutul "neocupat" au depasit o anumita varsta, iar in timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau in cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.
Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.
Somajul este intanlit in toate tarile, dar poate fi diminuat prin anumite masuri. El este o stare a economiei care afecteaza o parte a populatiei active disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Sunt considerati someri toti oameni apti de munca dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati in anuminte momente de dezvoltare economica.
Somajul poate fi definit ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste. Apare cand oferta de munca este mai mare decat cererea de munca.
El reprezinta un surplus al fortei de munca in raport cu cei angajati in conditii de rentabilitate.
Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.
Conform Biroul International al Muncii, sunt considerati someri persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- au depasit varsta de 15 ani;
- sunt apti de munca;
- nu muncesc;
- snt disponibil pentru a se angaja;
- cauta un loc de munca.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
