Societățile transnaționale

Societatile transnationale

Sunt entitati private a caror activitate se desfasoara prin intermediul unor filiale localizate in alte teritorii decat cele in care isi au sediul central.Acest tip de societati au influentat delocalizarea si globalizarea activitatilor productive si sunt cele care stau la baza fluxurilor de investitii straine si inflenteaza in mod semnificativ comertul international.Din aceasta definitie se poate observa ca principalul instrument al dezvoltarii relatiilor internationale este constituit de investitiile externe.Aceste fluxuri internationale de capital se manifesta in doua forme:investitii de portofoliu si investitii directe.

Societatea transnationala este o societate a carei sfera de activitate si amploare spatiala priveste existenta a 2 entitati de baza: societatea mama si societati fiice (filiale)s-au creat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand o serie de factori politici strategici au facilitat crearea patrunderii capitalului provenind din mai multe tari in alte tari prin filiale.

Daca se are in vedere criteriul orientarii investitiilor de capital se disting doua tipuri de structuri transnationale:

Structura introvertita in care dezvoltarea activitatilor este orientata catre intern si mai putin catre exterior.Aceste stucturi sunt caracteristice tarilor dezvoltate si au o valoare a indicelui de transnationalitate intre 20-40%.In aceasta categorie se remarca societati transnationale ca:Toyota, Hitachi, Fujitsu, Renault, Fiat.

Structura extravertita in acest caz accentul se pune pe dezvoltarea unor activitati in afara granitei.Este cazul unor societati transnationale din tari mai mici, cum ar fi:Elvetia(Roche si Nestle), Olanda, Luxemburg, Suedia (Ericcson).Indicele de transnationalitate are valori ce depasesc 60%.

Dezvoltarea societatilor transnationale este conditionata de numeroase elemente care se pot grupa in doua categorii:conditionari nationale si conditionari transnationale.

Conditionarile nationale se refera la pastrarea avantajelor de competitivitate ale firmelor printr-o buna cunoastere a spatiului de implantare care poate potenta avantajele companiilor investitoare.O importanta deosebita are si cunoasterea sensibilitatilor mediului de implantare a firmelor transnationale.

John Dunning considera ca factorii de atractivitate pentru o companie transnationala:dotarea cu factori de productie naturali si mai ales creati, nivelul, structura si gradul de complexitate al cererii, nivelul de dezvoltare al ramurilor adiacente, climatul concurential si structurile organizationale ale firmelor nationale.

Conditionari transnationale.Organizarea societatilor transnationale face ca o firma de pe teritoriul national sa fie controlata din afara acestuia.Apare astfel, un nou spatiu decizitional care transcede granitele nationale.Transnationalele ofera firmelor acces la inalta tehnologie si la managementul performant din diverse colturi ale lumii.Un exemplu semnificativ este cel al marilor firme de ascensoare care valorifica sistemele avansate de control si programare de pe continentul nord-american si tehnologia de punere in miscare in Europa.

La inceputul mileniului trei societatile transnationale se confrunta cu un complex de probleme determinate de concurenta cu firmele mici.O serie de mari companii, cum ar fi: Du Pont, Boeing sau IBM, au inregistrat in anul 1992 pierderi cumulate de peste 35 miliarde de dolari.O multitudine de factori au determinat aceasta situatie, intre care un rol important l-au avut:eliminarea barierelor tehnice de comunicare si liberalizarea politicilor nationale fata de investitiile straine directe.

In contextul globalizarii, sustinut de companiile transnationale, au aparut numeroase firme mici competitoare incurajate de consecintele acestui proces.In conditiile create de acest liberalism accesul la piete nu mai este conditionat de forta companiei ci de raportul calitate-pret.

Pierderea monopolului asupra managementului, de catre societatile transnationale, a facut ca micile companii sa se dovedeasca mult mai dinamice pe piata internationala.Dezvoltarea sistemelor informationale si accesul la inaltele tehnologii au permis acestora sa se reorganizeze mai repede in conditii de competitivitate, dovedindu-se mai flexibile in utilizarea tehnologiilor moderne.

Organismele de conducere ale societatilor transnationale au stabilit ca acest declin se datoreaza organizarii rigide, motiv pentru care aceste companii au intrat intr-un complex proces de restructurare.Astfel s-a trecut de la structura economica bazata pe comanda si control ,in care strategia era realizata de o elita si apoi detaliata si executata sub monotorizarea unor numeroase structuri de manageri(sistem care s-a dovedit ca are o viteza redusa de reactie), la o structura care face ca pe liniile trasate de oraganele superioare sa se grefeze deciziile optime luate de angajati situati ierarhic cat mai aproape de problema in sine.