Piața muncii

Un subsistem al economiei de piata concurentiale este piata muncii pe care se fac tranzactii cu factorul munca.

Piata muncii reprezinta spatiul economic in care se intalnesc si nego- ciaza purtatorii cererii si ofertei de munca; ea se prezinta ca un sistem de mijloace si relatii de comunicare prin intermediul carora se stabilesc conditii pentru angajarea salaria- tilor, se negociaza salariile, se influenteaza mobilitatea fortei de munca pe locuri de munca, firme, zone etc.

Ea este o piata derivata, care primeste influentele celorlalte piete si genereaza efecte care se regasesc in toate sectoarele economico-sociale.

Piata muncii este cea mai reglementata piata si inregistreaza influente din partea mai multor factori.

11.1. Oferta de munca

Oferta de munca reprezinta resursele de munca de care dispune socie- tatea la un moment dat, care poseda aptitudinile fizice si intelectuale necesare pentru o munca, detin sau cauta un loc de munca salariat, fiind disponibile pentru a-l ocupa imediat. Ea este formata din totalitatea salariatilor, la care se adauga persoanele apte de munca aflate in cautare de locuri de munca salariate, cum sunt: somerii, absolventii diverselor institutii de invatamant etc.

Marimea ofertei de munca este influentata de diversi factori, cum sunt:

- dimensiunea salariului;

- gradul de independenta economica al indivizilor;

- durata muncii;

- cantitatea de bunuri si servicii dorite a fi achizitionate de individ;

- sistemul de educatie si formare profesionala;

- securitatea ocuparii etc.

Oferta de munca se afla in relatie pozitiva cu salariul, fiind mai mare cand pretul muncii este mai mare si mai mica atunci cand acesta este mai redus.

Fig.10. Curba ofertei de munca.

Oferta de munca poate fi uneori perfect inelastica. De exemplu, in cazul unei ramuri economice care utilizeaza in exclusivitate forta de munca strict specializata, care nu poate fi gasita pe termen scurt, are o oferta perfect inelastica.

Salariile sunt plati catre lucratorii care au contracte de angajare si nu instrumente de reglare fina a cererii si ofertei curente de munca. Ele nu sunt modi- ficate pentru a se asigura egalitatea cererii cu oferta de munca.

in economia reala exista tendinta ca angajatii sa primeasca salarii nomi- nale constante sau care nu oscileaza proportional cu cresterea sau reducerea cererii pentru produsele firmei. Efectele modificarii cererii pentru produsele firmei se regleaza prin fluctuarea profitului si a ocuparii. Contractele de angajare care stabilesc salariile nominale pe o perioada de cativa ani, actioneaza pentru realizarea tendintei amintite.

Dobandirea capitalului uman specific firmei si cresterea experientei in munca sunt de natura sa incurajeze angajarea pe termen lung, in ciuda faptului ca s-a dovedit ca productivitatea lucratorilor creste rapid pe masura ce se castiga experienta, atinge un varf, dupa care scade pe masura ce inainteaza in varsta.

Pe termen lung, conform teoriei, lucratorii sunt platiti in medie cu valoarea produsului lor marginal. Cand sunt tineri, lucratorii primesc un salariu mai mic decat valoarea produsului lor marginal, iar cand se apropie de pensie, un salariu mai mare decat valoarea produsului lor marginal.

Salariul, ca pret al muncii, nu fluctueaza pe termen lung pentru a elimina somajul. El se stabileste in functie de ,,climatul economic" pe termen lung. Firmele nu schimba preturile si salariile ca raspuns la fiecare fluctuatie minora a cererii, deoarece schimbarea ar fi costisitoare si ar necesita timp. Ele prefera sa mentina preturile constante atunci cand cererea se modifica intr-o mica masura si sa modifice volumul productiei si numarul de angajati, ca raspuns la schimbarea cererii.

Acordarea salariilor in functie de productivitatea lucratorilor contribuie la ridicarea eficientei activitatii economice. Daca lucratorii sunt bine platiti, ei vor depune, de cele mai multe ori, eforturi mai mari, iar costurile pierderii locurilor de munca sunt ridicate. Daca salariile sunt atat de scazute incat lucratorilor le este indiferent daca raman sau isi pierd locul de munca, productivitatea muncii lor va fi mai redusa.

Salariile mai mari pot imbunatati productivitatea muncii, deoarece permit o alimentatie sanatoasa si o imbunatatire a starii de sanatate generala a lucratorului. imbunatatind starea de sanatate a lucratorului, productivi- tatea lui marginala poate fi