Criza economică

in 20 de ani de postcomunism Romania a acumulat o datorie externa de 100 miliarde dolari. Desi ar putea parea surprinzator titularii acestor creante, care sint Banca Mondiala si FMI, nu doresc plata acestor datorii prin lichiditati, ci prin diverse prestatii care nu sint niciodata contabilizate in mod real. Astfel, in cadrul Consiliului ONU Romania a votat sanctiunile economice impotriva Iranului, a acceptat trimiterea de trupe in Afganistan si in general a acceptat orice solicitare venita de peste ocean. Doar datornicul este un sclav vindut

Fiind vorba de o datorie publica, debitorul acestei obligatii este statul roman ca persoana juridica. Ce se intimpla insa cu cetateanul roman, persoana fizica? in ce raport se afla acesta cu datoria publica a Romaniei? Diaspora romaneasca, in prezent numarind aproximativ doua milioane de persoane, se pot considera eliberati de aceasta datorie din momentul in care adopta cetatenia statului pe al carui teritoriu se afla si renunta la cetatenia romana. Fenomene precum migratia si natalitatea scazuta pe plan intern aduc in calcul riscul real ca aceasta datorie publica sa ramina in timp neachitata.

Bancherii au prevazut insa aceasta posibilitate si, odata cu acapararea totala a statuluisi a patrimoniul sau public, au fixat o noua tinta: persoanele fizice si proprietatea privata. in prezent, asistam la o adevarata ofensiva a bancherilor impotriva cetateanului de rind. Agresivitatea si insistenta cu care sintem asaltati sa contractam un credit, impreuna cu practicile neloiale ale bancherilor (pornind de la dobinzile uriase, comisioanele si dobinzile ascunse, pina la modificarea unilaterala a contractului pe timpul derularii acestuia - metoda care, de altfel, contravine in mod flagrant prevederilor Codului Comercial) toate tolerate si chiar incurajate de catre autoritati si de instantele de judecata, dovedesc ca bancherii privesc cetatenii si proprietatea privata pe care acestia o detin ca victime sigure si nu vor opri aceasta ofensiva (a se citi "criza") pina cind intreaga populatie va figura in evidenta Biroului de Credite si pina cind ultimul teren, ultima casa, ultima valoare mobiliara vor fi confiscate in numele bancii. in prezent, numarul romanilor inscrisi pe listele Biroului de Credite este de 600.000 de persoane (Kazahstanul fiind singura tara din lume care ne depaseste la acest capitol), dar este posibil ca acest numar sa creasca in viitor (in conditiile in care legi sint adoptate in Parlament fara ca vreun membru al acestui organism sa le fi citit vreodata, ordonante de urgenta sint trecute prin Guvern fara ca un membru al guvernului sa le fi citit, iar noul cod penal prevede pedepse injumatatite - fata de vechea reglementare - pentru infractiunile de coruptie).

Pe zi ce trece politicienii nostri se dovedesc tot mai mult "clienti fideli" ai bancilor. Pentru a "furniza" datornici bancilor acestia adopta fie masuri directe, prin care cetatenii isi pierd locul de munca, isi pierd venitul etc, fiind astfel constrinsi la contractarea unui imprumut bancar, fie masuri mai mult sau mai putin subtile, prin care se incearca ademenirea populatiei spre creditele bancare.

Mai mira pe cineva ca forfetarul dizolva firmele? Sau poate tocmai acesta a fost scopul acestui tip de impozitare? Pentru agentii economici de pe teritoriul Romaniei TVA se achita in luna urmatoare emiterii facturii, desi incasarea facturii are loc de regula cu o intirziere de doua, trei sau chiar patru luni Oare guvernantii nostri nu au sesizat ca o asemenea inadvertenta duce la falimentul agentilor economici? Sau poate tocmai aceasta era finalitatea masurii?

Exista si unele masuri subtile prin care populatia este ademenita sa contracteze un imprumut. in 2002 a aparut o forma bizara de ajutor social: pentru a sprijini agricultura - se spunea - fermierilor care cu fonduri proprii achizitionau utilaje agricole li se restituia 50% din pretul de achizitie. Acest ajutor se adresa deci urmatoarelor categorii de persoane: celor care dispuneau de fonduri suficiente pentru a achizitiona utilaje agricole fara a avea nevoie de ajutor social si celor care contractau un imprumut bancar. Cu toate ca programul a fost un esec (romanii aratindu-se destul de reticenti in contractarea unor credite pe care nu le pot plati) el a fost reluat mai tirziu sub forma unui sprijin acordat tinerilor care construiesc cu fonduri proprii o locuinta (program care in ciuda esecului a fost si el reluat mai tirziu sub titlul "prima casa"). Acordarea unor ajutoare persoanelor care dispun de lichiditati suficiente este un nonsens. Prin urmare sint aceste "ajutoare sociale" menite in realitate sa momeasca populatia la contractarea unui imprumut bancar?

Probabil.

Sint fondurile de pensii private parte a aceleasi strategii? Vor actiona ele ca si Caritas-uri care incaseaza prestatiile de asigurari sociale ale contribuabililor, pentru a-si anunta ulterior "falimentul" si a-si lua talpasita fara a plati vreo pensie asiguratilor?

Probabil.

Oare distinsii nostri politicieni gituie cu buna-stiinta populatia civila? Oare intelegerea lor cu cartelurile bancare constiuie adevarata cauza a crizei economice?