Biosfera, mediul societății umane

Poluarea este o modificare defavorabila mediului natural, care apare partial sau generalizat, ca urmare a subproduselor (reziduurilor), activitati umane si, care, prin efecte directe sau indirecte, altereaza criteriile de repartitie ale fluxurilor de energie, nivelurile de radiatie, constitutia fizico-chimica a mediului natural si abundenta, respectiv, diversitatea speciilor vii. Aceste modificari pot afecta direct specia umana, datorita impactului ce il pot avea asupra resurselor agricole (a ecosistemelor agricole, in general), asupra apei si altor produse biologice. Ele pot, de asemenea, afecta, prin alterare, obiectele fizice de care dispune, posibilitatile recreative ale mediului, precum si frumusetea naturii, argitectura peisagera, uratind, de fapt, natura.

Aceasta definitie, suficient de lunga, apartine Comitetului stiintific al Casei Albe si a fost preluata din Ramade F. (1974).

Poluarea este, astazi, extrem de diversa. O incercare de sintetizare ne conduce la trei tipuri principale de categorii de poluare si anume:

- Poluare fizica: generata de diverse radiatii, indeosebi de cele nucleare accidentale, cea termica, zgomote si infrasunete;

- Poluare chimica: foarte diversa, poate fi produsa de produse naturale, minerale sau organice, precum si de substante de sinteza, inexistente, initiel, in natura;

- Poluare biologica: creata de contaminari microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau varietati de animale si specii.

Ca alternativa de clasificare, Schiopu D. (1977) ofera o paleta mai larga de tipuri de poluare si anume:

Dupa provenienta poluantilor:

1. Poluare naturala

a)biologica

b)datorata unor fenomene fizico-chimice din natura

c)menajera

2. Poluare industriala

3. Poluare agricola

Dupa natura poluantilor:

1. Poluare fizica

a)termica

b)sonora (fonica)

c)luminoasa

d)radioactiva

e)electrica

2. Poluare chimica

a)cu derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide

b)cu derivati ai sulfului, ai azotului etc.

c)cu derivati ai metalelor grele (pb, cr etc.)

d)cu derivati ai fluorului

e)cu materii plastice

f)cu pesticide

g)cu materii organice fermentescibile etc.

3. Poluare biologica

a)contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate, precum si a solului (exemple pentru sol: antrax, ciuma, germeni fitopatogeni);

b)modificari ale biocenozelor si invazii de specii animale si vegetale (exemplu: prin introducerea de seminte de buruieni din alte zone sau favorizarea inmultirii unor specii de buruieni consecutiv tratamentelor cu erbicide);

4. Poluarea ,,estetica" - ca figura de stil, dar si in sens propriu, prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizarii si sistematizarii eronat concepute.

Dupa starea fizica a poluantului:

1.Poluare cu lichide mai mult sau mai putin miscibile;

2.Poluare cu gaze-densitati diferite si cu pulberi (care pot da suspensii);

3.Poluare cu obiecte solide, mai mult sau mai putin solubile sau/si degradabile.

2. POLUAREA PRIN INGRASAMINTE CHIMICE SI ORGANICE

Numeroasele ingrasaminte chimice, precum azotatii de amoniu, potasiu, calciu, sulfatul de amoniu, superfosfatul, ureea, atat de necesare cresterii ductiei agricole, pot deveni factori poluanti atunci cand acestea sunt aplicate in exces si repetat de-a lungul anilor. Efectele poluante sunt date de:

- Impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie care acompaniaza substantele active;

- De dezechilibrele anumitor cicluri biochimice, care conduc la degradarea solurilor;

- De contaminarea apelor freatice.

Din motive de costuri de productie, ingrasamintele industriale nu sunt purificate, curatite. Ele contin, la nivelul micro, numeroase metale si arsenic, cadmiu, crom, cupru, plumb, nichel, vanadiu, zinc. Acestea sunt putine mobile si se pot acumula in orizonturile superficiale ale solului. Acest fenomen, demonstrat stiintific, prezinta un risc foarte serios de contaminare a solurilor. Abuzul de ingrasaminte chimice conduce, de asemenea la alterarea profunda a ciclului azotului.

Productia sintetica de ingrasaminte azotate s-a ridicat la nuivelul anului 1970 la 30 milioane si a prezentat 50 % din azotul implicat in circuitul biosferei (restul de 32 mil.tone fiind produs natural, in interiorul biosferei). Acesta inseamna ca industria de ingrasaminte a devenit o sursa