Statul este principala institutie politica a societatii.Aparut cu aproape sase milenii in urma in Orientul antic(Egipt,Babilon,China,India),statul continua sa fie si azi instrumentul conducerii sociale,iar dezbaterile privind natura,functiile,mecanismul si formele sale continua sa polarizeze atentia unor cercuri largi de specialisti in domeniul politologiei,al sociologiei,al dreptului.
Curente si teorii filosofice explica de-a lungul timpului de pe pozitii diverse importanta statului,rolul sau in apararea unor interese sociale de grup sau ale societatii in intregul sau.Ca ti in cazul dreptului,aparitia statului este determinata de schimbarile petrecute in oranduirea comunei primitive,schimbari care au facut ca vechile forme de organizare si conducere(ginta,tribul) sa nu mai fie suficiente,impunindu-se o forma noua-cea politica-statala.O data cu aparitia statului,relatiile sociale se pot dezvolta la adapostul unei forte speciale de constrangere pe care o detine statul si o poate utiliza impotriva celor care i se opun.Statul apare astfel ca o modalitate(o varianta) social-istorica de organizare sociala prin care grupurile sociale si-au promovat interesele comune si in care si-a gasit expresia concentrata intreaga societate.
Cuvantul Stat in intelesul pe care-l oferim azi,este de origina moderna.in limbile greaca si latina se gasesc mai multe expresii care indica o specie de agregatie sau organizatie politica,dar nu vom intalni un termen generic si nici o teorie adecvata a statului.Aceasta nu inseamna ca romanii n-au avut o idee clara despre stat,multe din lucrarile lor (De Republica si De Legibus,ale lui Cicero),stau dovada in acest sens.
O adevarata teorie a statului,cu sensul pe care-l dam azi termenului de stat,este fundamentata de catre Nicolo Machiavelli,parintele stiintei politice moderne.
Statul si societatea civila
Hagel considera ca,fata de societatea civila,statul este o necesitate exterioara,puterea superioara pentru ea;pe de alta parte,statul este scopul iminent al societatii civile,indivizii avand datorii si drepturi in raporturile lor cu statul
Societatea civila raspunde,in principal,dorintei de libertate a oamenilor.Societatea civila cuprinde toate structurile aflate in afara statului(inclusiv partidele politice fara reprezentare parlamentara).Intra in sfera sa de cuprindere sindicatele,asociatiile profesionale,gruparile etnice,reprezentanti ai diferitelor minoritati,asociatiile culturale,sportive,etc.Mecanismele societatii civile pot contribui la configurarea deciziei politice,stimuleaza participarea cetatenilor si implicarea lor in viata politica,promoveaza educatia civica.
Statul joaca un rol important in dezvoltarea societatii civile.Societatea civila este,in multe privinte,o provocare pentru stat,ea cenzureaza decizia statala.De multe ori intre stat si societatea civila exista relatii tensionate.Intre ele insa nu pate fi o contradictie insurmontabila.
In ultimii ani s-a produs un fenomen extrem de interesant-este vorba despre tendinta globalizarii societatii civile si aparitia unor organizatii non-guvernamentale supranationale.in conditiile incetarii razboiului rece,al dezvoltarii de noi tehnologii informationale si de comunicatii,s-a creat un climat in care organizatiile non-guvernamentale si-au extins actiunile dincolo de frontierele statelor(spre exemplu,actiuni indreptate impotriva fenomenului globalizarii).
Continutul si scopul statului
Aparitia statului este deci rezultatul unor prefaceri social-istorice.Spre deosebire de organizarea sociala pre-statala in care domina criteriul legaturilor de sange,statul adopta un alt criteriu,cel teritorial.Teritoriul capata semnificatia unui criteriu politic.In legatura cu un anumit teritoriu,statul isi stabileste legaturile cu cetatenii,isi structureaza aparatul (mecanismul) sau isi dimensioneaza suveranitatea.Disputele intre state-care iau adesea forma razboiului-au drept obiect acapararea de teritorii,de prizonieri,de bogatii aflate pe acele teritorii.
Un alt element al statului il constituie populatia care se raporteaza la stat prin legatura de cetatenie-o legatura juridica ce fixeaza drepturi si obligatii reciproce.
Un al treilea element al statului il constituie forta publica denumita si putere de stat sau putere de constrangere(forta coercitiva).In ultima sa esenta statul inseamna forta.Viata statului este strans legata de cea a dreptului.Statul si dreptul constituie o unitate de contrarii.Dreptul are rolul de ,,corset" al fortei,de incadrare a acestei puteri in limitele de ordine,de ,,calmare" a tensiunilor ce se ivesc in procesul exercitarii conducerii sociale prin intermediul activitatii de stat.Pe de alta parte,statul garanteaza realizarea dreptului si reintegreaza ordinea juridica lezata prin activitati ilicite.
Cuvintul stat-nota Leon Duguit-desemneaza fie guvernantii sau puterea politica,fie societatea insasi in care exista aceasta diferentiere intre guvernanti si guvernati si in care exista astfel o putere politica.S-a reprosat conceptiei lui Duguit faptul ca reduce intreaga problematica a exercitarii puterii de stat la aceasta diferentiere intre guvernanti si guvernati.
Ca instrument de organizare si conducere sociala,scopul statului este apararea interesului general sau-asa cum s-a spus adesea-menirea statului este(sau ar trebui sa fie) fericirea cetatenilor.Caci,daca cetatenilor nu le merge bine,daca scopul lor subiectiv nu este satisfacut,daca ei nu gasesc ca mijlocirea 4
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
