Metode de reducere a abandonului familial

Masurile de preventie si de reducere a abandonului de familie ar trebui sa vizeze pe mai multe cai protejarea persoanei/persoanelor care ar avea de suferit in urma acestei infractiuni, referindu-se, in primul rand, la pastrarea unitatii familiei, deoarece pericolul social pe care il reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei care este apreciata ca o valoare sociala primordiala. La fel cum cauzele care duc la abandon sunt complexe si difera de la caz la caz, tot asa si metodele de reducere pot fi diverse, referindu-se strict la prevenirea infractiunii, sau, in sens mai larg, la ameliorarea situatiilor si anularea cauzelor care determina, mai direct sau mai indepartat, savarsirea abandonului de familie vazut ca fenomen social.

in Romania abandonul familial este un fenomen obisnuit, pentru ca legile sunt prea blande pentru cei care isi parasesc familia. De cele mai multe ori obicei femeile sunt cele abandonate cu copii, si sunt nevoite sa munceasca pentru a-i intretine. Este foarte probabil ca daca sanctiunile ar fi mai dure, rata abandonului ar scadea.

In present, infractiunea de abandon de familie se pedepseste cu inchisoare sau amenda, iar actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

impacarea partilor inlatura raspunderea penala, pentru a oferi o sansa de refacere a

familiei, o posibilitate ca faptuitorul sa revina asupra conduitei sale si sa-si reia indeplinirea obligatiilor sale de intretinere.

Pe de alta parte, infractiunea este continua, consumarea avand loc in momentul neindeplinirii obligatiei de intretinere, epuizandu-se in momentul incetarii activitatii ilicite.

Putini dintre cei care sint reclamati de comiterea infractiunii de abandon familial ajung in inchisoare. In majoritatea cazurilor, reclamatiile nu au finalitate penala - unii faptuitori platesc pensia alimentara imediat dupa depunerea reclamatiei.

in conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) si (5) C. pen., daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta pronunta impotriva acestuia o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, care nu se revoca decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie

Iata deci cat de simplu ii este infractorului sa scape de urmarirea penala.

Infractiunea de abandon de familie exista si in cazul in care faptuitorul, obligat la plata pensiei de intretinere, desi apt de munca, refuza cu intentie sa presteze o activitate eficienta pentru a dobandi venituri din care sa achite obligatia de intretinere, ori, sustinand ca este somer, refuza sa plateasca pensia de intretinere, desi

primeste in continuare ajutor de somaj.

Imprejurarea ca inculpatul este apt de munca nu echivaleaza cu stabilirea relei-credinte, daca a prezentat documente din care rezulta ca nu are venituri si ca este inscris la Inspectoratul Teritorial de Munca, fara a beneficia de ajutor de somaj.

Barbatii prefera sa fie someri tocmai pentru a nu plati pensie alimentara, pentru ca nu exista legi care sa-i oblige expres in aceasta privinta.

Astfel, o alta solutie ar fi organizarea de programe prin care sa se puna la dispozitie locuri de munca celor care sunt apti pentru a o presta si care au o pensie de intretinere de platit si neacordarea ajutorului de somaj celor care se considera ca evita deliberat sa lucreze, sau, mai eficient, oprirea automata a unui procent din ajutorul de somaj si trimiterea acestui procent catre familia care trebuie s-o primeasca. Potrivit Codului familiei, ,,intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu

mijloacele celui ce urmeaza a o plati" - de aceea m-am referit la pensia de intretinere ca fiind un procent dintr-o suma, si nu neaparat ca fiind suma stabilita initial de instanta.

Acest procedeu s-ar putea aplica si in cazul salariului, prin retinerea obligatorie de pe statul de plata a sumei de catre unitatea in care cel obligat la plata pensiei de intretinere lucreaza, urmata de remiterea ei catre partea vatamata.

Prezenta sau persistenta in societatile moderne a unor probleme sociale cum ar fi abandonul de familie au abandonul maternal este generata de absenta unor servicii, de functionare a unor institutii sau de absenta culturii utilizarii lor.

Cauzele acestor fenomene nefericit pot fi, la origine, lipsa de informare si de educatie a parintilor, limitarea accesului la servicii medicale si sociale de baza, atitudinile si comportamentele discriminatorii, precum si saracia.

Consider ca educatia este un factor important pentru prevenirea abandonului de familie, prin insuflarea valorilor morale si sociale fundamentale care cimenteaza relatiile interumane si, in principal, pe cele familiale. Iata deci de ce consider ca ar fi utila introducerea in curricula scolara a unui program de - educatie a familiei'.

Reducerea violentei in familie, intensificarea activitatilor de informare-educare-comunicare in domeniul planificarii familiale, cresterea nivelului de trai, dezvoltarea si implementarea de programe de sprijin pentru familiile cu risc de abandon al copilului si de monitorizare a acestora, punerea la dispozitie de centre de consiliere pentru parinti si copii, crearea de locuri de munca si reducerea somajului, marirea alocatiilor, accesul la o baza sociala si medicala, toate acestea pot influenta si ele fenomenul social al abandonului familial, ajutand la prevenirea si reducerea