Progresele remarcabile realizate pe plan tehnico-stiintific si nivelul de dezvoltare al civilizatiei umane reprezinta din pacate si un record in evolutia fenomenului infractional. Ultimul deceniu al secolului XX si inceputul noului mileniu sunt semnificative prin procesele ce se deruleaza atat in Republica Moldova, cat si in Romania pentru consolidarea statului de drept prin institutiile sale democratice, dar si prin dezvoltarea unei economii viabile, care sa asigure protectia omului, drepturile si libertatile fundamentale ale acestuia.
Definirea notiunii de economie subterana a constituit si constituie subiectul unor studii ale specialistilor in domeniu, justificate fiind de necesitatea cunoasterii dimensiunilor si implicatiilor lor in societate si, pe aceasta baza, sa se poata stabili
actiunile si masurile cele mai eficiente de prevenire si combatere.
Totodata, la momentul actual, fenomenul economiei sub aspect corelativ si de componenta nu este studiat suficient de cercetatorii romani, iar studiile efectuate trateaza doar unele aspecte fragmentare si nu dezvaluie continutul integru al acestuia. Asadar, problemele legate de cunoasterea componentelor esentiale ale economiei subterane urmeaza sa fie studiate si amplu analizate.
In atare conditii, economia subterana nu poate fi contracarata decat prin lege, prin inteligenta si, mai ales, prin sincera dorinta de a se face ordine in aceasta dezordonata ordine mondiala. In acelasi timp, existenta unei economii subterane de dimensiuni mari, in cadrul careia frauda si evaziunea fiscala reprezinta intre o jumatate si trei sferturi din produsul intern brut, cu diferente sensibile de la o tara la alta, este o problema ce trebuie sa-i preocupe nu doar pe cei ce elaboreaza si implementeaza politica fiscala si bugetara, dar si pe cei care elaboreaza politici de dezvoltare nationala, pe cei ce elaboreaza prognoze economice, pe juristi si oficialitati cu menirea de a preveni si combate fenomenul investigat.
Deci, actualitatea problemei contracararii economiei, lipsa studiilor monografice speciale cu caracter autohton, dificultatile aparute in practica prevenirii si combaterii acestor manifestari negative au determinat necesitatea cercetarii acestui subiect sub aspect criminologic. La randul sau, toate acestea necesita investigatii speciale si o apreciere stiintifica bine argumentata.
I. Conceptul de economie subterana.
Din perspectiva aparitiei si dezvoltari, si functionarii economiei ca economie de piata conceptul de piata paralela, de economie subterana, de piata neagra este relativ tanar. Practic, folosirea si invocarea sa frecventa, ca obiect distinct de studiu si analiza, dateaza doar de circa un sfert de secol. Acesta reprezinta si unul dintre motivele pentru care delimitarea sa teoretica nu este conturata cu destula precizie pana in prezent; acuratetea stiintifica a termenului, inca insuficienta, este dublata de unele confuzii, generate de existenta si circulatia concomitenta a mai multor termeni.
Diversele analize facute pana acum avand ca subiect economia subterana, pun accentul fie pe aspectul social, fie pe cel economic, sau moral, ori subliniaza aspectele ilegale sau marginea legalitatii; din aceasta cauza unitatea de analiza a diferitelor studii nu este comparabila.
Cateva dintre cele mai utilizate definitii prezinta economia subterana ca fiind "activitatea economica ce nu este inregistrata in evidentele oficiale" , "orice activitate economica neinregistrata ce contribuie in mod curent la obtinerea (calcularea) PIB" sau "baza cererii pentru desfacerea de bunuri si servicii (indiferent daca era legala ori ilegala), ce scapa controlului estimarile oficiale ale produsului national brut".
Un dictionar romanesc de economie aparut in 1995 o defineste ca fiind "totalitatea activitatilor economice nedeclarate institutiilor insarcinate cu stabilirea impozitelor si cotizatiilor sociale care scapa inregistrarilor statistice si din contabilitatea nationala"
Conform acestei surse, economia subterana - cunoscuta si sub denumirea de economie ascunsa sau informala - cuprinde munca "la negru", ilegala sau clandestina, activitatile de productie, proiectare, menajare, neoficiale si nedeclarate. Potrivit Serviciului Roman de Informatii, "principalele canale de alimentare a economiei subterane se localizeaza in domeniul evaziunii fiscale si vamale (diminuarea valorii sau a cantitatii declarate in vama), contrabanda cu marfuri, manoperele ilicite in gestionarea patrimoniului firmelor (conducerea intentionat defectuoasa a evidentelor, derularea unor operatii fictive), concurenta neloiala, deturnarea de fonduri preponderent in sfera agentilor economici cu capital mixt sau exclusiv de stat, coruptia."
In timp ce in unele lucrari economia subterana este asociata doar cu activitati economice legale care nu sunt raportate fiscului si se sustrag impozitarii, numeroase studii pe aceasta tema iau in calcul si activitatile ilegale: comert cu bunuri furate, producerea si traficul de droguri, jocuri de noroc ilegale, jafuri, inselaciune, schimburi in natura cu droguri sau bunuri furate, traficul de arme, contrabanda cu alcool si tigari.
Economia subterana reprezinta ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat, cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Aparitia economiei subterane coincide cu aparitia statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelata cu etapele istorice ale dezvoltarii statului
Comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi deosebite, braconajul, distileriile
1. Austin Lawrence, The Underground Economy. A Strategic Scan of the Justice Environment, Department of Justice, Canada, 1998.
2. Art. 6 alin. 4 din "Declaratia drepturilor omului si cetateanului" din 26 august 1789.
3. Dominik Enste, Friedrich Schneider, Increasing Shadow Economies all over the World. Fiction or Reality. A Survey of the Global Evidence of ther Size and of their Impact from 1970 to 1995, The Institute for the Study of Labor (IZA), Bonn, 1998.
4. Dictionar de Economie (coordonator Nita Dobrota), Editura Economica, Bucuresti, 1999.
5. Emil Dinga, Economia subterana- adversar- ... partener- ..., Tribuna economica nr. 21-22/2001.
6. Nicolae Dinu, Economia subterana in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
7. Nicolae Hoanta, Economie si finante publice, Editura Polirom, Bucuresti 2000.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
