Parlamentul

Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al carui functie principala in sistemul de separatie a puterilor consta in exercitarea puterii legislative. Cuvintul ,,parlament" provine din limba franceza - ,,parler" ce inseamna ,,a vorbi, a expune opinia". Originea istorica a acestei institutii se afla in practica foarte veche de a aduna pe membrii unei comunitati in scopul luarii unor decizii. Ulterior, s-a recurs la institutia parlamentului care reuneste un numar limitat de persoane alese de comunitate. Ratiunea practica a existentei parlamentului consta in alegerea unor persoane demne de incredere si competente care sa ia decizii in locul poporului si din numele sau.

Parlamentul isi are origini inci din antichitate, cind s-au pus bazele organizarii statului. Un rol important l-au jucat, in acea perioada, adunarile poporului sau adunarile ale batrinilor, care in perioada contemporana au ajuns sa fie denumite organe reprezentative supreme.

Atributiile de baza a parlamentului modern este legata de raporturile juridice de reprezentare a poporului, care este singurul titular al suveranitatii si care imputerniceste, pentru o perioada limitata de timp, un anumit numar de persoane sa exercite suveranitatea in numele sau. Parlamentul, ca reprezentat al suveranitatii nationale aproba cabinetele si programele de guvernare, sau demiterea acestora, controleaza executivul, stabileste liniile directoare ale politicii interne si externe ale statului si realizeaza functia legislativa a statului. Aceasta calitate juridica a Parlamentului ii confera un statut aparte in cadrul sistemului autoritatilor publice ale statului, insa acesta nu este singurul organ de reprezentare a suveranitatii nationale, intrucit in aceasta categorie se incadreaza si Presedintele statului, care este garantul independetei, unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Cu regret, Presedintele RM nu este ales direct de intregul popor si nu are calitatea de organ de reprezentare suprema a poporului, aceasta din urma calitate o are numai Parlamentul.

Parlamentul constituie o manifestare a suveranitatii nationale si da expresie puterii poporului. El este exponentul intereselor politice ale intregului popor , iar prin mandatul incredintat, nu poate proteja interesele particulare, locale sau de grup, care ar intra in contradictie cu cele generale ale societatii. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii si detine monopolul reglementarilor normative, cu toate ca sunt si alte autoritati care desfasoara aceasta activitate, precum este guvernul, insa aceasta o face doar in baza unei abilitati speciale primite de la Parlament si aprobate ulterior tot de acesta. Potrivit unor opinii din literatura juridica de specialitate, Parlamentul nu ar fi unica autoritate legiuitoare a tarii, intrucit deasupra acestui organ s-ar afla puterea intregului electorat, care o poate exercita si in mod direct, prin referendum. Poporul, prin referendum, nu lipseste Parlamentul de calitatea de unica autoritate legislativa, deoarece institutia referendumului nu inlatura caracterul reprezentativ al regimului constitutional din Republica Moldova.

Cap. II. ANALIZA STRUCTURII SI ORGANIZARII INTERNE A PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA

Parlamentele existente astazi in sistemele constitutionale sunt formate fie dintr-o singura adunare/camera (fiind numite unicamerale), fie din doua (bicamerale) sau mai multe adunari (multicamerale). Structura parlamentului este in strinsa legatura cu structura de stat. Structura unitara a statului este, in general, o motivatie a structurii unicamerale a Parlamentului. Structura de stat federala presupune, insa, obligatoriu existenta in cadrul Parlamentului a unei a doua camere care sa reprezinte interesele statelor membre. De aici rezulta regula structurii bicamerale a parlamentelor in staele federale. Insa, aceasta legatura strinsa nu conduce la solutii rigide, pentru ca in multe state unitare parlamentele au o structura bicamerala ( de exmplu: Franta, Italia, Belgia, Japonia ect.)

Conform modului de concentrare si diviziune a puterii legislative, putem clasifica parlamentele in unicamerale si bicamerale.

Parlamentul unicameral este caracteristic indeosebi statelor mici, cu o singura adnare reprezentativa. Parlamentul Republicii Moldova este unicameral cu un numar total de 101 deputati (art.60 din Constitutie).

Sistemul unicameral are anumite avantaje:

- economie de timp si eficienta operationala;

- simplificarea sistemului de comisii parlamentare;

- responsabilitatea mai clara a deputatilor;

- adoptarea rapida a actelor normative datorita procentului mic de neintelegeri intre deputati;

Criticii aduce sistemului unicameral atrag atentia asupra neajunsurilor posibile:

- elaborarea unei legislatii mai putin ingrijite;

- grupurile de interese se pot manifesta mai puternic;

- sistemul este mai sensibil la pasiuni politice;

- posibilitatea instalarii controlului exercitat de un singur grup;

- nu permite un nou control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a legilor si nici asupra continutului acestora;

- in unele state cu regimuri politice antidemocratice, parlamentele monocamerale au devenit accesorii ale puterii executive, ratificind de cele mai multe ori, fara nici un fel de dezbateri, decizii si hotaririle puteii executive.

Bicamerismul este un sistem de organizare parlamentara format din doua adunari reprezentative, denumite diferit in diferite tari. Bicameralsimul a luat nastere in Anglia, In cazul statelor federative bicamersimul constituie o necesitate. Una din camerele Parlamentului este destinata sa asigure reprezentarea, de regula, a statelor federative. In cazul statelor federative bicameralismul constituie o structura adeseori greu de motivat si de explicat.