In orice societate, intre indivizii care o alcatuiesc sau intre acestia si autoritatile publice se pot ivi conflicte in cadrul carora o parte pretinde in contradictoriu cu cealalta ca legea sau un drept subiectiv al ei au fost incalcate si, ca urmare, cere restabilirea ordinei juridice tulburate.
Constituind abateri de la ordinea sociala, litigiile juridice sunt fenomene negative iar una din sarcinile statului este de a contracara producerea unor asemenea incalcari ale legii. Interventia statului este ulterioara producerii actului sau faptului ilegal si consta in luarea de masuri, sanctionate prin forta de constrangere a statului, prin care autorul comportarii ilegale este obligat sa restabileasca situatia anterioara acelei incalcari sau i se impune o privatiune de libertate, o diminuare de patrimoniu, etc.
Pentru ca aplicarea sanctiunilor in cazurile de incalcare a legilor implica masuri ce vizeaza interese materiale si drepturi ocrotite de lege ea trebuie facuta in conditii care sa asigure respectarea cu strictete a ordinii de drept. Astfel, spre deosebire de activitatea executiva, care urmareste, odata cu respectarea legii, si asigurarea oportunitatii masurilor luate, activitatea jurisdictionala trebuie sa aiba ca unica preocupare legalitatea.
Oglindind aceasta caracteristica a activitatii jurisdictionale, Constitutia Romaniei in art. 123 alin.1a prevazut ca " Justitia se infaptuieste in numele legii " iar potrivit art.9 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca "Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii ".
Organizarea judecatoreasca si principiile acesteia
Constitutia Romaniei, reflectand preocuparea Adunarii Constitutionale de asimilare a conceptiei contemporane a teoriei separatiei puterilor in stat nu utilizeaza termenul de "putere judecatoreasca". Capitolul VI al Constitutiei, " Autoritatea judecatoreasca", are trei sectiuni. Instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.
Preluand dispozitiile constitutionale art. 1 alin.1 din Legea nr.92/1992 prevede ca " autoritatea juecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevazute de Constitutie si de lege ". In schimb in alin.2 al aceluiasi articol se arata ca " puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti". Rezulta ca prin acest text legiuitorul face o distinctie intre instantele judecatoresti, ca singurele care exercita puterea judecatoreasca, si celelalte doua componente ale autoritatii judecatoresti.
Art. 125 alin.1 din Constitutie spune ca "Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege ". Constitutia nu precizeaza insa care sunt instantele judecatoresti inferioare Curtii Supreme de Justitie, lasand legii organice sa reglementeze aceasta materie.
In schimb, in alin.2 al aceluiasi articol 125, se prevede ca " este interzisa infiintarea de instante extraordinare".
In aplicarea prevederilor constitutionale art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca identifica toate instantele judecatoresti, si anume: a) judecatoriile; b) tribunalele: c) curtile de apel; d) Curtea Suprema de Justitie. In alin.2 se arata ca " in limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare ".
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet in prezent minimum 3 si a municipiului Bucureti In fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul in localitatea de resedinta a judetului (inclusiv in Bucuresti). Curtea de apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale, in prezent existand 15 curti de apel civile si una militara. Fiecare instanta se incadreaza cu numarul necesar de judecatori si sunt conduse de cate un presedine care exercita si atributii de administratie. La judecarea cauzelor privind conflicte de munca si litigii de munca participa pe langa judecator si doiasistenti judiciari, dintre care unul reprezinta asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele. Din cuprinsul prevederilor constitutionale si ale legii de organizare judecatoreasca pot fi deduse cateva dintre principiile generale ale organizarii judecatoresti:
1. Constituirea ierarhica a instantelor judecatoresti si dublul grad de jurisdictie.
Asa cum rezulta din art. 10 al Legii nr. 92/1992 instantele judecatoresti sunt organizate pe verticale ierarhic, din treapta in treapta, la varful acestora aflandu-se Curtea Suprema de Justitie.
Constituirea in sistem ierarhic a instantelor judecatoresti nu are nimic comun cu actualizarea administrativa. Ea este motivata pe de o parte functional pentru ca numai in conditiile existentei unor instante ierarhizate se poate asigura controlul judiciar asupra hotararilor judecatoresti iar pe de alta parte prin statutul magistratilor, care cuprinde elementele distinctive in raport cu gradul instantei la care functioneaza magistratul.
In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad de jurisdictie, ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti, ca urmare a posibilitatii de a exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti (art. 128).
2. Jurisdictiile sunt stabilite numai prin lege.
Acest principiu urmareste sa previna orice abuz in infaptuirea justitiei.
Din moment ce judecatorii trebuie sa se supuna numai legii (art.123 alin.2) alaturi este firesc si logic ca judecata sa nu poate fi infaptuita decat de jurisdictiile stabilite de lege.
3. Constituirea jurisdictiilor de drept comun si a jurisdictiilor speciale.
Instantele judecatoresti, carora indeosebi le revine competenta de a solutiona cererile si procesele
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
