Urmele principale ale împușcăturii

Cu privire la stinta Criminalistica au fost formulate mai multe modalitati de definire, fie ca "Stiinta care elaboreaza metodele tactice si mijloacele tehnico-stiintifice de descoperire, cercetare si prevenire a infractiunilor", fie ca "Stiinta judiciara cu caracter autonom si unitar, care insumeaza un ansamblu de cunostinte despre metodele si mijloacele tehnice si procedeele tactice destinate descoperirii, cercetarii informatiilor, identificarii persoanelor implicate in savarsirea lor si prevenirii faptelor antisociale "1. In opinia noastra ,formularea unei definitii a acestei stiinte contra crimei implica un demers teoretic si stiintific pe masura caracterului sau complex. De aceea am optat, asemeni lui L.Ionescu pentru notiunea de definire "care are avantajul de a ne spune mai liber in ce consta Criminalistica (...) si care este obiectul ei de cercetare "2.

Profesorul Emilian Stancu ne arata ca" Daca despre Criminalistica se poate spune, in linii mari, ca este destinata descoperirii si cercetarii infractiunilor in scopul aflarii adevarului, obiectul acestei stiinte trebuie privit mult mai nuantat. ,, 3 si continua precizand ca : ,,Sub raport stiintific, principalele directii de actiune ale Criminalisticii sunt urmatoarele:

a. Initierea de metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiunii,incepand cu urmele specifice omului si continuand cu cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice, etc. , in vederea idetificarii persoanelor sau obiectelor.

b. Adaptarea de metode apartinand stinitelor exacte la necesitatile proprii Criminalisticii , a unor metode din alte domenii ale stiintei, cum sunt cele proprii fizicii, chimiei, biologiei, matematicii.....

c. Elaborarea de reguli si procedee tactice destinate efectuarii unor acte de urmarire penala, precum si cresterii eficientei acestora prin asigurarea unui fundament stiintific investigarii.

1 Emilian Stancu, Criminalistica , vol.I, Bucuresti, Ed.Actami 1995 pag.10

2 Lucian Ionescu-Criminalistica Note de Curs, Editura Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 2002

3 Emilian Stancu , Tratat de Criminalistica, Editia a II-a revazuta si adaugita,, Universul Juridic Bucuresti

2002, pag.11

d. Studierea practicii judiciare in vederea valorificarii stiintifice si generalizarii experientei pozitiverezultate din activitatea organelor de urmarire penala pe linia investigarii infractiunilor.

e. Analiza evolutiei modului de savarsire a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai adecvate procedee de combatere si prevenire a lor, inclusiv de identificare a autorilor acestora.

f. Perfectionarea modului de cercetare a diverselor categorii de infractiuni..

g. Elaborarea de metode si prefigurarea de masuri destinate prevenirii infractiunilor sau altor fapte cu caracter antisocial."4

Din enumerarea de mai sus se desprinde cu claritate nu numai complexitatea Criminalisticii ca domeniu al cunoasterii in sine, dar si rolul sau in actiunile de prevenire si combatere a faptelor antisociale. De altfel, Criminalistica moderna, a evoluat prin componenta de prevenire a fenomenului infractional devenind ,, o epistemologie a criminalitatii ,,5 desi ea este in principiu o stiinta cu o pronuntata finalitate practica. .

Prin structura si destinatia sa complexa, Criminalistica este utilizatoarea si beneficiara unor date si mijloace cu un continut extrem de divers.

Acestea sunt luate din domenii de mare tehnicitate si aparent total diferite de ceea ce indeobste se considera a studia o stiinta din domeniul juridic:

chimie (cerneluri, substante), biologie (material biologic), fizica ( balistica s.a.), psihologie (ascultare), psihiatrie (tactica), statistica (informatii), informatica (prelucrarea datelor, baze de analiza), microbiologie, microurme, cristalografie (metale). Unii profani tind sa vada in Criminalistica moderna un ,,labirint al surselor de obtinere a informatiilor si dovezilor", ori altii o vad doar ca pe o disciplina destul de limitata, mai degraba ,,o ruda juridica a medicinei si tehnicii".

4 Idem

5 Maciej Szostak, Sorin Alamoreanu -CRIMINALISTICA: Paradox sau paradigma? In Comunicari stiintifice la al 7-lea Simpozion National de Criminalistica Ed. Alma Mater Cluj Napoca 2003 pag. 122.

2.Urmele formate prin impuscare

2.1.Urmele principale

2.1.1.Urmele create de interiorul tevii armei pe proiectil

Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscatura. Initial se aprinde incarcatura capsei care are o sensibilitate deosebita la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvarlire. Urmare a acestui proces, se degaja o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibila expulzarea proiectilului pe canalul tevii

Lazar Carjan-Criminalistica si stiinte de contact. Bibliografie selective.Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2004

Camil Suciu, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972

Emilian Stancu, Tratat de Criminalistica, Editia a-II-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002

Lucian Ionescu, Criminalistica, Note de Curs, Editura Universitatii Crestine "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 2002

Tudorel Butoi, Ioana-Teodora Butoi, Psihologie Judiciara.Tratat Universitar, vol.I si II, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2001