Actualitatea temei investigate. Cronologia este de o mare insemnatate in studierea arhivelor - osatura pe care se aseaza toate fenomenele nascute in evo?lutia timpului. Este deci necesara o periodizare care sa puna in evidenta deosebirile caracteristice de la un timp la altul si sa tina seama de faptul ca la baza sa aiba un principiu unitar, izvorat din materia insasi, si sa nu fie cautat in afara ei.
Din punct de vedere al istoriei nationale in ultimele opt secole, istorio?grafii nostri au putut recunoaste existenta a trei oranduiri: feudala, capi?talista si socialista. Dar in fiecare perioada se observa deosebiri de la o etapa la alta, care au trebuit sa fie grupate in subdiviziuni metodice dupa caracteristica lor,precizate in general de istorie. Periodizarea arhivistica dezvoltata trebuie totusi sa observe ca periodizarea istoriei e destul de labila in ce priveste arhivele. Arhivistica,prin procesul de urmarire a dezvoltarii institutiilor tarii,poate aduce precizari de amanunt,care sa sprijine propria ei periodizare concreta).
Gheorghe Asachi, primul conducator al Arhivei Statului din Iasi, om cu deosebita cultura artistica si fin intelegator al frumosului, datorita servi?ciilor mari pe care le facuse culturii romanesti,precum si prestigiul sau per?sonal,a reusit sa obtina,prin privilegiul domnesc din 23 decembrie 1830,dreptul de a infiinta,,o tipo-litografie a sa pentru sporirea luminarii patriei",unde se vor tipari timp de cateva decenii periodicele si lucrarile sale,publi-catiile oficiale, darile de seama asupra scolilor, cartilor scolare si de popularizare, tablourile istorice, hartile etc.
Este unanim recunoscut faptul ca intre inaintasii profesorului Aurelian. Sacerdoteanu, care a stat la carma institutiei Arhivelor Statului, s-au aflat personalitati de o importanta exceptionala in istoria nationala, mari des-chi?zatori de drumuri in cultura romaneasca moderna, ci dorim doar sa prezentam cele mai reprezentative realizari ale in?stitutiei Arhivelor Statului inregistrate in perioada directoratului sau, respec?tiv intre anii 1939 si 1953.
Semnificatia teoretica a lucrarii se determina prin faptul, ca toate concluziile elaborate in lucrare sant bazate pe o profunda analiza stiintifica a problemelor si fenomenelor cercetate si pot inlatura, intr-un mod mai mare sau mai mic unele lacune,coliziuni existente in problematica documentelor de arhiva. Crearea unei concep-tii teoretice asupra utilizarii si valorificarii documentelor de arhiva de catre marii arhivisti romani, va servi drept solutie pentru unele situatii de interpretare neunivoca a arhivei nationale, fapt cu care ne confruntam atat noi, cat si autoritatile administratiei noastre.
Scopul si sarcinile cercetarii intreprinse. Astazi arhiva a ajuns o foarte importanta institutie de stat insa multa lume nu are nici o tangenta cu ea si deci nu-i cunoaste menirea si avantajele.
Lucrarea de fata nu se doreste a fi o lucrare de informare a maselor ci doar o simpla incursiune in domeni-ul arhivisticii, o scurta prezentare istorica si analiza a structurii sale.
Cunoscand starea deplorabila in privinta utilizarii si valorificarii, vom incerca sa cautam directiile de imbunatatire a situatiei.
Structura si continutul tezei. Tinand cont de scopul si sarcinile cercetarii a fost determinata urmatoarea structura a tezei: introducere, doua capitole, concluzii, si referinte bibliografice.
Capitolul I
Notiuni generale privind periodizarea istoriei arhivelor
1.1. Periodizarea generala a arhivelor
In studierea arhivelor trebuie sa tinem seama de cronologie, osatura pe care se aseaza toate fenomenele nascute in evo?lutia timpului. E deci necesara o periodizare care sa puna in evidenta deosebirile caracteristice de la un timp la altul si sa tina seama de faptul ca la baza sa aiba un principiu unitar, izvorat din materia insasi, si sa nu fie cautat in afara ei.
In istorie periodizarea tine seama de doi factori, modul de productie a bunurilor materiale si de actiunea exercitata de suprastructura asupra bazei sale.Din acestia rezulta caracterul oranduirilor social-economice si trecerea de la una la alta. Materialismul istoric a determinat stiintific existenta si continu-tul acestor oranduiri. Fiecare se deosebeste prin anume caracteristici proprii si reprezinta mersul ascendent al societatii. Caracteristi-cile esentiale care dau insusi numele oranduirii respective nu apar pretutindeni la fel si in acelasi timp. Nu e obligatorie nici succesiunea tuturor acestor oranduiri, in anumite cazuri putandu-se face si salturi mai mari. Deci e necesar sa se tina seama si de particularitatile fiecarei istorii nationale in parte. Periodizarea marxista se impune si arhivisticii. Caracteristic in formarea arhivelor este modul in oare iau nastere arhivaliile si cum se pastreaza ele. Din acest punct de vedere, care este general, arhivistii disting trei perioade caracteristice :
a) Perioada arhivei la destinatar, adica atunci cand actul era necesar, dar grija pastrarii lui nu cadea in seama celui care 1-a dat sau a statului, ci in a aceluia caruia ii era destinat si care beneficia de continutul lui. Desti?natarul era obligat sa-1 prezinte ori de cate ori isi revendica drepturile inscrise in el sau si le apara in caz de contestatie. Actul era luat in con?sideratie de orice autoritate in orice moment i s-ar fi prezentat, daca ele?mentele sale de autenticitate prezentau destula garantie.
In aceasta perioada s-au produs documente mai putine si multe din ele au disparut din momentul in oare posesorul lor nu mai era interesat sa le pastreze ori se afla in imposibilitate de a le mai tine. Arhivele din aceasta perioada ce au ajuns pana in zilele noastre isi au inceputul la sfarsitul oranduirii sclavagiste si continua intreaga perioada a feudalismului.
b) Perioada arhivei de registru. Ulterior arhivele reflecta o activitate
1. B.P. Hasdeu, Istoria critica a romanilor, Bucuresti, 1975. p. VIII -IX.
2. Burlacu Ioana, Scoala Arhivistica, in ,,Revista Arhivelor", Bucuresti, 1969.
3. Burlacu Ioana, Aurel Scerdoteanu - director general al Arhivelor Statului, Bucuresti, 1992.
4. Eliade Mircea, Despre Eminescu si Hasdeu, Iasi, 1987.
5. Gribincea Zinaida, Arhivarea, Bucuresti, 1992.
6. Grigoriu Aurica, Condica de documente Cocorascu. Repertoriul documentelor si studiu arhivistic. Lucrare de diploma la Facultatea de Istorie,catedra de Arhi?vistica, iunie 1957.
7. Iorga Nicolae, Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa ,,Catalogul" lui din 1847, Bucuresti,1912.
8. Lovinescu Eugen, Gheorghe Asachi, viata si opera lui, Bucuresti, 1927.
9. Maiorescu Tudor, Burlacu Ioana, Marasoiu Gabriela, Publicatiile Arhivelor Statului, (1860-1977). Bibliografie analitica. Bucuresti, 1978, cap. IX.
10. Niculescu Remus, Gheorghe Asachi si inceputurile litografiei in Moldova, in ,,Studii si cercetari de bibliografie", I, 1955.
11. Sacerdoteanu Aurel, ,,Revista Arhivelor"in anii 1938-1947.
12. Ungureanu Gheorghe, Contributie la cunoasterea arhivelor moldovenesti pana la Regulamentul Organic (1832), ,,Revista Arhivelor" III, l (1936--1937).
13. ,,Albina Romaneasca", IV (1832 - 1833).
14. Arhivele Statului, 125 de ani de activitate 1831 - 1856, Bucuresti, 1956.
15. Istoricul Arhivelor Statului, 1831 - 1956, in Arhivele Statului 125 de ani de activitate. 1831-1956, Bucuresti, 1957.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
