Bolile Reventului

Reventul este o planta originara din China si prezinta doua specii,Rheum palmatum si Rheum officinale.Este vivace, erbacee, inalta de 3 m.

In pamant, au un ax napiform (rizom), gros de 3-6 cm, din care pornesc numeroase radacini carnoase, lungi si cu diametrul pana la 5 cm.

In primul an de vegetatie se formeaza o rozeta de frunze cu petiol globru si subcilindric.Frunze sunt mari,mai mult late decat lungi ,oblongcoridiforme, 5-7 lobate; fiecare lob prezentand mai multi dinti

Tulpinile inalte de pana la 2,5 m apar incepand din al doilea an de vegetatie, sant cilindrice, goale, ramificate si cu frunze mici care pe langa teaca, mai prezinta si o ochree dezvoltata.

Florile sant mici, grupate in inflorescente la subtioara frunzelor tulpinale; au prigonul format din 6 piese si androceul din 9 stamine, colorate in alb-verzui. infloresc in mai-iunie

Fructul este o achena cu 3 aripi membranoase de culoare brun- roscata.

Reventul se intalneste pe terenuri argilo-nisipoase si cu aluviuni In Romania o intalnim ca planta cultivata, se seamana toamna sau primavara , in cuiburi , la distanta de 80 cm.

Reventul a cunoscut utilizari in medicina naturista inca din cele mai vechi timpuri, in special pentru proprietatile tamaduitoare ale radacinei de revent. Calitatile lui purgative erau deosebit de apreciate de catre populatia din antichitate. In Romania, reventul mai este cunoscut si sub numele popular de rabarbura, si era intrebuintat in deosebi pentru intarirea organismului copiilor (compot de revent), si pentru usurarea digestiei. Vitaminele B si C, si sarurile minerale pe care le contine reventul il fac un remediu excelent in tratarea parazitozelor intestinale,discheniziei biliare, constipatiei (bun laxativ), anemiei, inapetentei,atoniei gastrice si intestinale, diareei, anorexiei, dizenteriei cronice.

BOLILE REVENTULUI

Rheum rhabarbarum L.

Bacterioze

PUTREGAIUL BACTERIAN AL COLETULUI DE REVENT

Erwinia rhapontici (Mil.) Dows. (sin. Xantomonas rhapontici (Mil.) Dows.

Aceasta bacterioza este cunoscuta in S.U.A. si in multe tari din Europa. In Romania, boala a fost semnalata prima data, in 1947, de Tr. Savulescu.

Simptome. Atacul se manifesta, in dreptul coletului, prin brunificare si inmuierea tesuturilor. De rehula, atunci cand mugurele terminal este distrus, planta emite lastari noi din mugurii laterali. In cazul atacului puternic, sistemul radicular este afectat in totalitate, avand loc ofilirea si uscarea frunzelor.

Agentul etiologic. Erwinia rhapontici (Mil.) Dows., din regnul Procariote, fam. Enterobacteriaceae, se prezinta sub forma de bastonase peritriche, de 1,7-2,2 x 0,4 - m, este asporogena, Gram-negativa. Coaguleaza laptele, insa nu lichefiaza gelatina. Acest patogen se transmite prin resturile vegetale ale reventului ramase in sol.

Masuri de prevenire si combatere. Infiintarea culturi se va face numai cu plante libere de infectie, evitandu-se amplasare de terenuri depresionare. De asemenea, se recomanda respectarea masurilor de igiena culturala si aplicarea unei rotatii de 3-4 ani.

Micoze

FAINAREA REVENTULUI

Erysiphe polygoni DC

Fainarea reventului este intalnita frecvent in numeroase tari din Europa. In Romania a fost semnalata in anul 1960 de Veronica Banescu, pe Rheum rhabarbarum.

Simptome. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei, dar mai ales pe frunze, sub forma unui invelis fin, albicios (miceliul ectoparazit al ciupercii) care acopera portiuni de forme si dimensiuni diferite. In scurt timp suprafata invelisului (paslei) albicios devine pulverulenta, ca urmare a diferentierii conidioforilor si conidiilor. Intr-o faza mai evoluata a atacului, in pasla de la suprafata tesuturilor apar numeroase punctisoare, gabene la

1)Eugeniu Docea,Stelica Cristea,Horia Iliescu,Bolile plantelor legumicole,Ed.Ceres,Anul 2008

2)Ion Munteanu,Trusa cu plante medicinale,Ed.Ceres,An 2007

3)Ovidiu bujor,Sanatate prin seminte,legume si fructe,Ed.Fiat Lux,Anul 2008.