Ramuri de rod

La mar si par se cunosc urmatoarele formatiuni de rod: pintenul, tepusa, smiceaua, nuielusa, mladita, bursa si vatra de rod. (fig. 3.3)

Pintenul - este o formatiune preflorifera scurta (0,5-5 cm), cu un mugur vegetativ terminal iar axial este lipsit de muguri sau are uneori 2-3 muguri vegetativi slab dezvoltati.

El se formeaza din muguri terminali sau laterali ai ramurilor vegetative sau de rod, in anii cu o incarcatura mare de fructe si in perioada de declin a pomilor.

Pintenul evolueaza prin mugurul terminal in tepusa sau tot in pinten.

Tepusa - este o ramura de rod scurta (0,5-5 cm), care se deosebeste de pinten, prin aceea ca mugurul terminal este mixt. Se intalneste la toate soiurile de mar si par, fiind predominanta la cele de tip "spur".

Tepusa evolueaza prin mugurul terminal intr-o formatiune fructifera numita bursa.

Smiceaua - contine de asemenea, o ramura anuala preflorifera de vigoare slaba, lunga de 10-30 cm, cu mugurele terminal si cei laterali vegetativi.

Smiceaua evolueaza prin mugurul terminal si cei laterali in nuieluse (cel mai intalnit caz), mladite, smicele, tepuse sau pinteni, in functie de incarcatura de rod, vigoare si pozitia in coroana pomului.

Nuielusa - este o formatiune de rod, care se aseamana dupa forma si lungime cu smiceaua, deosebindu-se, prin aceea ca mugurele terminal este mixt.

Ea evolueaza intr-o ramura de semischelet, care prezinta terminal o bursa iar lateral din mugurii vegetativi se formeaza mladite, nuieluse, smicele, tepuse sau pinteni.

Mladita - reprezinta o formatiune de rod de 10-40 cm lungime care are in pozitie terminala si subterminala (2-5) muguri micsti, restul mugurilor fiind vegetativi.

Evolueaza intr-o ramura de semischelet care prezinta in pozitie terminala si subterminala burse iar lateral tepuse, pinteni.

Bursa - sau puntea de rod reprezinta o formatiune bienala scurta, care provine din mugurul mixt terminal al tepusei, nuielusei sau mladitei. In conditii favorabile de nutritie, bursa asigura dezvoltarea normala a fructelor, dar si formeaza tepuse, pinteni, smicele, nuieluse sau mladite.

Vatra de rod - sau ramificatia fructifera este o formatiune de rod multianuala formata din doua sau mai multe burse. Ele se dezvolta numai prin evolutia tepuselor.

La par, ramurile de rod sunt viguroase decat la mar, glabre, cu muguri mari, conici, cu varful ascutit si departat de ramura.

Fig. 3.3. - Ramurile de rod la mar si par

1- pinten; 2- tepusa; 3- smicea; 4- nuielusa; 5- mladita; 6- bursa ; 7- vatra de rod

(dupa Cepoiu N., 2001)

Formatiunile de rod la gutui

Gutuiul fructifica pe ramuri lungi, maciulii si coarne de melc. (fig. 3.4.)

Ramura mixta este o crestere anuala de 20-60 cm lungime, care prezinta 5-20 muguri micsti in treimea superioara si mediana si cativa muguri vegetativi slab dezvoltati in partea bazala. Uneori mugurii vegetativi pot alterna axial cu cei micsti.

Din mugurii micsti se formeaza lastari fertili de 5-12 cm, care poarta in varf o floare si mai tarziu un fruct si devin maciulii la sfarsitul perioadei de vegetatie.

Ramura lunga evolueaza intr-o ramura de semischelet, garnisita cu maciulii, a caror vigoare descreste de la varf spre baza ei.