Nutriție și alimentație la animale

Generalitati privind alimentatia vacilor de lapte de mare productivitate

1. Principii de alimentatie

In ziua de astazi vaca de lapte este considerata o adevarata ,,fabrica de lapte", prin productia mare potentiala de lapte pe care o poate da o vaca de lapte. Dar pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca fermierul sa dispuna de animale de valoare genetica mare, sa stapaneasca foarte bine stiinta nutritiei si alimentatiei animalelor, precum si sa stie sa gestioneze corect problemele de reproductie, igiena si sanatate a animalelor.

Alimentatia normata a vacilor de lapte inseamna satisfacerea cerintelor nutritive al acestora ceea ce insemana administrarea unor ratii furajere echilibrate, adaptate particularitatilor digestive a animnalelor si cu cinditia s a fie cat mai economice posibil.

Alimentatia rationala a vacilor de lapte inseamna evaluarea cerintelor nutritive de intretinere si de productie (productia de lapte corelata cu gestatia).

In general durata lactatiei la vacile de lapte este de 10 luni. Cerintele nutritive in aceasta perioada nu se maresc cresterea fetusului fiind foarte mica. In ultimele 2 luni de gestatie trebuie sa se produca o supraalimentare a vacilor deoarece in aceasta perioada fetusul creste cel mai mult in greutate, lucru care trebuie corelat si cu faptul ca in aceasta perioada scade si capacitatea de ingesta a vacilor.

In mod practic, calcularea ratiilor furajere intr-o ferma cu animale de mare productivitate se face astfel :

- Se stabileste productia medie de lapte pentru fiecare animal in parte daca este posibil sau pe grupe de animale.

- Se stabileste o ratie furajera de baza alcatuita din furaje de volum, ratie ce va fi administrata tuturor vacilor, fara diferentiere. Daca nu se poate asigura necesarul total de substante nutritive se alcatuieste o ratie de completare a ratiei de baza, denumita ,,complement de echilibru".

- Se stabileste apoi un amestec de furaje concentrate si minerale, denumit ,,complement de productie", precum si cantitatea din acest amestec ce va fi administrata fiecarui animal sau grup de animale in parte, in functie de productia de lapte realizata. In general se considera ca in cazul vacilor cu o productie zilnica de lapte de pana in 10 kg nu este necesara administrarea complementului de productie, pentru aceasta productie fiind suficiente furajele de volum. Daca insa animalele au o peoductie de peste 10 kg lapte pe zi este necesara administrarea complementului de productie, iar administrarea acestuia se face in functie de productia de lapte realizata ( de exemplu pentru o productie de lapte de 10-15 l pe zi este necesara administrarea a 100-150 g amestec de ferma per litru de lapte.

Ratia de baza este formata din nutreturi de volum, fanuri, nutreturi murate, radacinoase etc (iarna) sau nutreturi verzi (vara). Conditia esentiala pentru ratia de baza este ca aceasta trebuie sa asigure satisfacerea cerintelor nutritive , precum si cerintele nutritive pentru o productie minima de 10 kg lapte pe zi.

In general, o ratie furajera pentru vacile de lapte trebuie sa indeplineasca trei conditii, astfel:

- Sa aiba o structura fizica corespunzatoare, respectiv sa contina un minim de furaje celulozice si grosiere, tocate la o lungime de minim 1 cm.

- Sa aiba un coeficient de incarcare optim (concentratia in substanta uscata), respectiv trebuie prevazut un maxim compatibil cu posibilitatile de consum si digestie ale animalelor, precum si un minim indispensabil pentru tranzitul intestinal si rumenal.

- Sa aiba fermentescibilitate mijlocie, avand in vedere ca fermentatiile prea lente, cauzate de continutul mare in celuloza al furajelor conduce la reducerea performantelor si aparitia cetozelor (insuficienta energie). Fermentatiile sunt accelerate de cereale, care au un continut redus de celuloza si un continut bogat de glucide usor fermentescibile.

Necesarul de substante nutritive pentru vacile de lapte

Necesarul de energie

Necesarul de energie se exprima in unitati nutritive (UN)/unitati nutritive lapte (UNL).

Pentru producerea a 1 kg de lapte cu 4 % grasime este nevoie de 0,48 UNL. Pentru vacile in primele doua lactatii, care inca nu si-au terminat cresterea trebuie sa se mai asigure si 3,7 UNL/kg spor (cele la prima lactatie) sau de 4,6 UNL/kg spor (cele la lactatia a doua).

In ceea ce priveste rurata unei lactatii, trebuie spus ca in faza ascendenta a curbei de lactatie (prima luna de lactatie), animalul apeleaza la rezervele corporale si apare astfel pericolul slabirii exagerate a vacii, de aceea trebuie sa se asigure o buna alimentatie prin completarea ratiei cu amestecul de concentrate. Introducerea acestuia in alimentatia vacilor trebuie sa se faca insa progresiv pentru a evita tulburarile digestive si producerea mamitelor.

In primele 6-7 luni de gestatie, nu se suplimenteaza necesarul pentru lactatie/crestere-lactatie, dar in ultimese 2-3 luni (repausul mamar) se impune suplimentarea necesarului pentru cresterea fetusului.

Necesarul de proteina

Necesarul de proteina se exprima in g PBD/ g PD / g PDI per 100 kg GV.

In general necesarul de proteina pentru intrtinere pentru vacile de lapte este de 60 g PBD/kg GV sau 50 g PDI/100 kg GV.

Proteina reprezinta factor limitant al productiei de lapte, respectiv un deficit proteic duce la scaderea productiei de lapte. Excesul proteic insa duce la o suprasolicitare a organismului pentru detoxifiere, ceea ce inseamna o suprasolicitare a organelor implicate si apratia ,,tetaniei de iarba", care este o intoxicatie amoniacala.

Necesarul de substante minerale

Necesarul de substante minerale se refera la necesarul de Calciu si de Fosfor. Necesarul pentru intretinere este de 4,5-5 g Ca/100kg GV si de 4,5-5 g P/100 kg GV. Necesarul pentru productia de lapte este de 2,5-3 g Ca/100 kg GV, respectiv 1,6-2 g P/100 kg GV.

Daca in ceea ce priveste asigurarea de Calciu nu prea sunt probleme datorita si continutului in calciu al furajelor, frecvente sunt carentele de fosfor.

Intre cele doua macroelemente trebuie sa existe un raport situat intre 1,5 -2. Daca raportul este