Program de valorificare a potențialului turistic al județului Tulcea

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

CUPRINS:
1. LOCALIZARE sI CARACTERIZARE 3
1.1. Asezare geografica si cai de acces 3
1.2 Scurt istorc al judetului 3
1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social 4
2 PREZENTARE POTENtIAL TURISTIC 5
2.1. Resursele naturale 5
2.1.1 Relieful 5
2.1.2. Clima 6
2.1.3 Reteaua hidrografica 6
2.1.4. Solurile 7
2.1.5. Bogatiile naturale ale subsolului 8
2.1.6. Flora si fauna 8-9
2.2. Resursele antropice 9-11
2.3. Principalele trasee turistice 12
3. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE 13
3.1. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, in judetul Tulcea, in perioada 2002 - 2006 13
3.2. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea in perioada 2002-2006 13
3.3 Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in judetul Tulcea in perioada 2002-2006 14
4. CIRCULAtIA TURISTICA A JUDETULUI 15
5. PROPUNERI DE VALORIFICARE SUPERIOARa A POTENtIALULUI TURISTIC 16
ANEXE: 17
Harta Jutetului Tulcea 17
Anexa2: 18
Anexa3: 18
Anexa 4: 19
Anexa 5: 19
Anexa 6: 20
BIBLIOGRAFIE: 21

Extras din proiect:

1.1. Asezare geografica si cai de acces

Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica. Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului.Tulcea, parte integranta a Dobrogei, pamant asezat intre Dunare si mare, se afla in sud-estul tarii. Orasul Sulina, situat la 29s41'42'', este cea mai estica localitate a Romaniei.

Tulcea face parte din judetele intinse ale tarii, reprezentand 3,5% din intreaga suprafata a Romaniei. O caractersitica a judetului o constituie faptul ca din trei parti este inconjurata de apa. Dunarea ii desparte spre vest de judetele Galati si Braila, iar spre nord constituie frontiera cu Ucraina; in est judetul este udat de apele Marii Negre. Numai limita sudica a judetului constituie hotar de uscat cu judetul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 50 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea - cu o treime din populatia judetului, un municipiu, care este si resedinta de judet: Tulcea, 4 orase: Babadag, Isaccea, Macin, Sulina, ( 31226 locuitori) si 44 de comune(127736 locuitori). Specificitatea judetului este data de varietatea sa fizico-geografica.

in judet exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 de drumuri nationale (25% modernizate) si 877 de drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu este de 13.9.

Cai de acces:

SNCFR : trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)

trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)

AUTO: curse regulate, Bucuresti, Galati, Constanta - Tulcea

AERIENE: curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)

NAVALE:

curse clasice :

Braila - Galati - Tulcea - Sulina (8 ore)

Tulcea - Sulina (3 ore)

Tulcea - Chilia veche - Periprava (4.30 ore)

Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore)

Crisan - Mila 23 (1 ora) curse speciale (rapide):

- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (4.30 ore)

- Tulcea - Sulina (1.30 ore)

- Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore)

1.2 Scurt istorc al judetului

Datand inca din secolul VII I.H., orasul Tulcea este mentionat in documente pentru prima data de Diodor din Sicilia (sec 3 I. H.) sub numele de Aegyssus; acest nume vine de la intemeietorului sau, getul Carpyus Aegyssus pe care Ovidiu il mentioneaza in cele 2 epistole din "Ex Ponto". in sec. I-II d.H. Aegyssus a fost o baza a flotei romane, avanpostul apararii granitelor Imperiului Roman.

Istoria judetului Tulcea este determinata de pozitia sa geografica cu rol strategic - Dunarea fiind o poarta catre lumea intreaga si o punte catre celelalte tinuturi - toate acestea au facut ca teritoriul de la gurile Dunarii si toata regiunea istro-pontica sa dea istoriei un dinamism aparte. Izvoarele arheologice, ca si cele epigrafice sau cartografice de mai tarziu, sustin ca teritoriul orasului Tulcea a fost habitatul unor comunitati stabile care au evoluat in cadrul societatii autohtone din

preistorie si pana azi. Aceasta asezare a jucat un rol important si inaintea venirii romanilor, reprezentand o citadela a lumii geto-dace ; daca e sa dam crezare insiti locuitorilor ei - scria poetul Ovidiu in epistolele sale din Ex Ponto - Caspeanul Aegyssus este el care ar fi intemeiat-o si ar fi numit-o dupa numele sau "

Dupa luptele din anii 12 - 15 era crestina, cetatea a fost cucerita de romani. Acestia au reconstruit-o dupa tehnica si arhitectura lor, au reorganizat-o din punct de vedere urban. Marturie ne stau inca zidurile de incinta si turnurile de aparare ale acropolei orasului. De asemenea o edificatoare insriptie, expusa la Muzeul Tulcean de istorie, are incrustat numele Aegyssus Cetatea Aegyssus este amintita si de alte documente ale acelor vremuri pana in secolul al-X-lea: Notitia Episcopatum, in geografia politica " De Thematibus". Numele de Tulcea al orasului ne este consemnat in documente destul de tarzii.

Legenda localitatea Mahmudia - O legenda care se pastreaza in memoria comunitatii transmite traditia orala despre numele localitatii. Potrivit acesteia o tanara si frumoasa romanca, Lia, s-ar fi indragostit de un turc, Mahmud. Deoarece parintii s-au opus dragostei lor, cei doi tineri au hotarat sa-si puna capat zilelor aruncandu-se in Dunare. in amintirea lor localitatea si-ar fi luat ca antroponim numele baiatului.

1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social

in judetul Tulcea locuiesc 250641 persoane (INSSE,2007). Gradul de urbanizare este de 49%. Judetul are cea mai mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spirituala a regiunii. Din totalul populatiei 90,73% sunt romani si 9,23% sunt minoritati nationale (rusi, lipoveni, ucraineni, turci,

Bibliografie:

Bauman Victor, Baluta Stelian, Deliu Miron,Tulcea, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1980

http://www.tulcea.insse.ro

http://www.tulcea-turism.ro

http://www.ddbra.ro

http://www.primaria-tulcea.ro/

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Tulcea.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2009
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
21 pagini
Imagini extrase:
21 imagini
Nr cuvinte:
6 378 cuvinte
Nr caractere:
34 568 caractere
Marime:
978.91KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Turism
Tag-uri:
tulcea, turism, obiective turistice
Predat:
Facultatea de Management Turistic si Comercial , Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
Materie:
Turism
Sus!