Rolul capitalului uman în dezvoltarea economică durabilă

Pana la scoala clasica, capitalul a fost privit, din latura sa fizica,materiala. Anticii Xenofon, Platon si Aristotel, Toma D'Aquino in Evul Mediu, Quesnay sau Turgot ca reprezentanti ai fiziocratiei, ca sa nu mai vorbim de mercantilistii, au explicat si au pus pe seama "naturii" evolutia economiei O nota aparte, in faza preclasica, face William Petty. El va fi primul care , in mod explicit, va spune ca, alaturi de natura, munca are un rol esential in formarea de valoare noua

In lucrarea ,,Principiile economiei politice" (1890), reprezentantul scolii neoclasice, Alfred Marshall, considera ca ,,cel mai de pret din tot capitalul este acela investit in fiinta umana".

Cu toate anticiparile scolii clasice si neoclasice privind capitalul uman, teoria capitalului uman a fost elaborata in S.U.A. , iar pe baza acesteia s-a nascut disciplina ,,Economia educatiei" sau ,,Economia cunoasterii". Pionierii capitalului uman au fost Theodore W. Schultz, Milton Friedman si Jacob Mincer.

In 1963, Theodore W. Schultz, laureat al Premiului Nobel (1979) pentru contributia adusa la teoria cresterii economice evaluata prin prisma capitalului uman, publica lucrarea ,,The Economic Value of Education" (Valoarea economica a educatiei), iar in 1971 ,,Investment in Human Capital" (Investitia in capitalul uman).

Un numar insemnat de autori, printre care se numara si Adam Smith(1776), Jean Baptiste Say(1821), John Stuart Mill(1848), William Roscher(1878), au contribuit la definirea conceptului de capital uman, sugerand faptul ca fiintele umane sunt purtatoare de investitii care genereaza castig.

Dintre toti, "contributia de substanta" recunoscuta de altfel de teoreticieni moderni ai capitalului uman, apartine lui A. Smith, el fiind unul care a spus ceea ce era esential pentru a intelege ca abilitatile, cunostintele "folositoare" si sanatatea fiintei umane sunt determinante in faurirea avutiei nationale.

El definea 4 tipuri de capital fix, dintre care:

- masinile,

- constructiile -ca mijloace de procurare a venitului,

- imbunatatiri ale pamantului

- capitalul uman.

Potrivit spuselor lui, sumele investite de patronat in educarea si perfectionarea capitalului uman sunt asemenea celor folosite pentru cumpararea de tehnologie. Aceste costuri se intorc la investitor sub forma de profit.

In jurul anului 1691, William Petty a estimat valoarea capitalului uman prin costul vietilor pierdute in razboi, pentru a demonstra puterea Angliei. Doua secole mai tarziu (1853), William Farr a propus calcularea valorii prezente a veniturilor viitoare nete ale unei personae care, asa cum le-a definit el, reprezinta castigurile minus cheltuielile de vietuire, diferenta fiind bogatia care trebuie impozitata,la fel ca si proprietatea fizica

Iata fraze memorabile demne de un adevarat intemeietor al teoriei capitalului uman:

"( )nu toate perfectionarile in materie de masini au fost investitiile celora care au avut prilejul sa le utilizeze ( ) unele imbunatatiri au fost facute de asa-zisii filosofi sau oameni cu spirit speculativ ( ). In dezvoltarea societatii, gandirea sau spaculatia intelectuala devine ( ) principala sau singura ocupatie si profesie a unei anumite categorii de cetateni; ( ) si aceasta subdiviziune de ocupatie in domeniul gandirii mareste istetimea si economiseste timpul, ca si orice alta ramura de activitate. Fiecare individ capata mai multa experienta in ramura sa spaciala, realizeaza mai multa munca in total si, prin aceasta, cantitatea de cunostinte ii este considerabil sporita"

Smith ne lamureste ca investitia in capitalul uman este asimilabila aceleia in masini si utilaje. Oamenii utilizeaza azi masini, rod al ingeniozitatii generatiilor anterioare. Tot din citat aflam ca inovatia de performanta devine o "meserie".Cei dotati cu forta "speculatiei intelectuale" ajuta la "marirea istetimii si economisirea timpului". Din ultima propozitie mai aflam si despre procesul de acumulare de cunostinte la locul de munca, despre cum fiecare individ acumuleaza "mai multa experienta", se "specializeaza"; astfel "realizeaza mai multa munca in total".