Conservarea preventivă și curativă a picturii pe lemn

Icoana poate fi considerata o opera de arta , ea releva insa credinta crestina, mesajul ei este teologic, nu numai estetic. Icoana este teologie scrisa in imagini si culori, o lucrare a traditiei. Icoana nu este numai o pictura sentimentala a "dragului nostru prieten Iisus" ci portretizeaza atat divinitatea cat si umanitatea Sa, poruncile Lui cu privire la noi si nemasurata Sa mila. Tacerea adanca si vie care caracterizeaza o icoana buna nu este altceva decat tacerea lui Hristos. Este tacerea inimii contemplative a Maicii Domnului, tacerea Schimbarii la Fata, tacerea Invierii, tacerea Cuvantului intrupat, etc. In sfarsit icoana este descoperirea transfigurarii, martor al theosis- ului: indumnezeirea " Dumnezeu s-a facut om, ca omul sa devina Dumnezeu".

Este important sa stim cum sa le conservam pentru transmiterea lor din generatie in generatie, pentru ca patrimoniul reprezinta o marturie fundamentala a istoriei si civilizatiei umane. Una din functiile muzeului este expunerea valorilor colectate, iar acestea trebuiesc ocrotite printr-o serie de masuri de conservare specifice icoanelor pe lemn.

Ocrotirea bunurilor a devenit in ultimele decenii o problema care preocupa tot mai staruitor o sfera tot mai larga de specialisti, institutii, organisme si totusi ocrotirea patrimoniului continua sa ridice numeroase probleme.

Icoanele pe lemn au un loc important atat in cadrul spiritualitatii cat si in cadrul obiectelor de patrimoniu, de aceea am ales sa fac aceasta lucrare.

2. TEHNICA REALIZARII ICOANELOR PE LEMN

In zilele noastre tehnica realizarii icoanelor pe lemn a cunoscut o revitalizare,dar artistii perfectionisti au simt tot mai mult nevoia a se intoarce la vechile izvoare, la modalitatile si tehnicile traditionale care dau marturie prin operele care exista si astazi intr-o stare buna de conservare. Procesul realizarii este complex. Icoana fiind formata din patru straturi ( primul strat, un panou de lemn constituie baza ei; doilea strat, grundul - preparat din praf de creta si clei; al treilea strat este pictura care consta din desen si materiale pentru pictura: pigmenti preparati cu emulsie naturala de ou sau cu o emulsie artificiala (cazeino-uleioasa sau acetat de polivinil); al patrulea strat, care protejeaza pictura de actiuni din exterior, este o pelicula subtire de ulei vegetal solidificat sau verni ) relizarea ei implica patru etape: alegerea suportului, aplicarea preparatiei si conslolidarea ei cu verni.

Alegerea suportului si prelucrarea lui

Lemnul pentru icoana se alege din cateva specii lemnoase, precum sunt teiul, pinul, bradul, arinul, zada, chiparosul, fagul. Este de preferat chiparosul, teiul si arinul.

Lemnul de chiparos nu se curbeaza sub actiunea modificarilor atmosferice si in el nu se dezvolta cariul (datorita mirosului specific al chiparosului).

Esentele de lemn de tei si arin fiind usoare, sunt indemanatice, deoarece iconografia necesita o pozitie orizontala a lemnului (spre deosebire de picture de sevalet) si permite iconarului sa schimbe pozitia icoanei in diferite directii.Sunt cele mai indicate pentru icoana.

Lemnul de mesteacan, indeosebi de plop tremurator, molid si alte esente putin valoroase, nu este practic (desi este folosit adeseori); acestea fie ca au multa rasina (rasina iese din lemn si dupa uscare, uneori chiar prin suprafata de lucru), fie ca sunt foarte poroase (mesteacanul, plopul) si sunt sensibile (si receptive) la schimbarile de temperatura si umiditate a aerului, din care pricina se curbeaza puternic si crapa.

Cu totul nepotrivit este lemnul de stejar care, datorita structurii sale speciale. poate crapa sub grund.

Scandura destinata icoanei trebuie sa fie dintr-un lemn foarte bine uscat. In vechime, uscarea se facea in

- Dionisie din Furna - ,,Erminia picturii bizantine", ed. Sophia, 2000;

- Forest Jim - ,,Icoana in rugaciune", traducere de Mavrichi Ionut, ed. Pro Vita, 2007;

- Radu Florescu - "Bazele muzeologiei", Bucuresti, 1998;

- Ioniuc Adriana - ,,Curs de conservare preventiva a patrimoniului mobil";

- Nacu Mihaela si Comsia Camelia - ,,Conservarea preventiva si curativa pentru pictura pe lemn (icoana) si panza" in volumul ,,Patrimoniul religios al Romaniei - permanenta europeana. Cursurile de perfectionare a muzeografilor si ghizilor din muzeele bisericesti. Colectie de prelegeri", ed. Trinitas, Iasi, 2004;

- Mihalcu Mihail - ,,Conservarea obiectelor de arta si a monumentelor istorice", 1970;

- Moldoveanu Aurel - ,,Conservarea Preventiva a Bunurilor Culturale", Centrul pentru formare, educatie permanenta si management in domeniul culturii, editia a II-a, Bucuresti, 2003;