"Balzac spunea ca va muri din pricina a cincizeci de mii de cesti de cafea. Ar fi trebuit sa adauge ca a trait de pe urma a cincizeci de mii de cesti de cafea."
Citat- H.Taine
Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in vedere a principalelor caracteristici merceologice ale cafelei si a produselor alimentare gustative din care face parte, precum si date cu privire la principalele sortimente comercializate si date despre consumul in Romania si in tarile Uniunii Europene.
Am ales acest produs, desi nu sunt o consumatoare de cafea, pentru a-mi satisface curiozitatea in privinta importantei in alimentatie si a sanatatii consumatorilor care au un obicei bine inradacinat de a bea cafea zilnic.
Bibliografia acestei lucrari cuprinde literatura de specialitate, legile si actele normative in vigoare si multe alte date interesante in legatura cu aceasta bautura nealcoolica.
2. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI
2.1. Prezentarea produsului cafea
Cafeaua face parte din grupa produselor gustative stimulente si este o bautura de culoare neagra ce contine cofeina. In aceasta grupa sunt cuprinse produsele alimentare neurotonice si cardiotonice, deoarece contin substante farmaceologice active, ce actioneaza asupra sistemului nervos central, asupra sistemului circulator si dezvolta o actiune diuretica.
Istoria acestui produs este foarte bogata, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate grupele sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar existau legende arabe despre aceasta bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare cu mult timp inainte.
La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Asa-numitele proprietati stimulative au facut ca aceasta bautura sa-si castige o reputatie mistica si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.
O istorie datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. Pastorul a dus fructele la o manastire din apropiere, unde calugarii au fiert fructele in apa. Acestia au obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. De atunci calugarii au inceput sa foloseasca acesta calitate a boabelor pentru a ramane trezi pe parcursul lungilor rugaciuni si meditatii.
Cealalta poveste este aceea a unui musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, disperat ca va muri de foame, tanarul a inceput sa manance si a baut apa in care a incercat sa inmoaie fructele unui arbore de cafea din apropiere. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, a raspandit vestea si reteta acestei bauturi.
Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic.
Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua in sens economic si au lansat-o cu succes in Europa.
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.
In Europa, cafeaua a patruns la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720.
Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caffe" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Exista totusi o alta ipoteza care sugereaza ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".
Pe la mijlocul secolului VII, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o astfel de planta in Martinica. La jumatatea secolului XIX, o boala rara s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. In 1727 cafeaua ajunge in Brazilia unde incepe sa fie cultivata pe suprafete din ce in ce mai mari. Devine in scurt timp una dintre resursele economice principale ale tarii. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
1. Dima, D. , Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, Bucuresti, 2006
2. Raducanu, I., Procopie, R., Merceologie, Editura ASE, Bucuresti, 2003
3. Tarabasanu, C., Boscornea, C., Gorduza, V., Compusi naturali - alimente, Editura SemnE, Bucuresti, 2001
4. *** H.G. 106/2002, privind Etichetarea Alimentelor, publicata in M.O. 147/2002
5. *** Ordinul comun al MAAP 126, MSF 302 / 2001
6. *** Anuarul statistic al Romaniei 2006
7. *** www.bursaagricola.ro
8. *** www.desprecafea.ro
9. *** www.elitecafe.ro
10. *** www.foodandbar.ro
11. *** www.tchibo.ro
12. *** www.standard.ro
13. *** www.zf.ro
14. *** www.consodata.ro
15. *** www.wikipedia.ro
16. *** www.cafeajovial.ro
17. *** www.cafea.home.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
