Strategii economice

Indiferent de maniera de abordare, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este esentialmente o problema economica.

Desigur, factorii politici sau geopolitici pot avea, intr-un moment sau altul, o importanta deosebita, dar ei pot determina doar decizia si, eventual data la care va fi acceptata in ansamblul European, fara a avea, insa, nici o influenta situatiei si locului pe care Romania le va avea in acest ansamblu.

De fapt, desi data accesului pare sa fi devenit obiectul national nr. 1, aceasta este mai putin importanta decat stadiul atins de Romania la acea data in efortul de compatibilizare cu institutiile, structurile si mecanismele pietei unice.

Stadiul pe care Romania i-l va atinge in momentul accesului va determina pozitia pe care o vom avea in sistemul competitional comunitar si, implicit, avantajele pe care le vom obtine sau dezavantajele pe care vom fi nevoiti sa le suportam.

O analiza a pietei unice arata ca, in pofida tentindelor de omogenizare, ea este si va ramane o structura de cercuri concentrice in cadrul careia este un nucleu dur al catorva tari superdezvoltate.

De la periferia acestei structuri de cercuri concentrice, pana la centru, tarile se plaseaza in functie de modul in care reusesc sa optimizeze diferitele raporturi pe care le au atat intre ele, cat si cu institutiile si structurile de ansamblu ale comunitatii.

Fara nici o explicatie, aceste raporturi se incadreaza in trei categorii pe care le putem denumii:

- raporturi de complementaritate;

- raporturi de compatibilitate;

- raporturi de competivitate.

Raporturi de complementaritate:

Numim raporturi de complementaritate fluxurile de marfuri, munca si capital care circula intre tari, ca urmare a nivelurilor diferite de dezvoltare, fiind o consencinta directa a decalajelor economice, informatice, infrastructurale, educationale etc.

Raporturile de complementaritate determina in tarile mai putin dezvoltate ale comunitatii:

- mentinerea ramurilor industriale energofage si poluante, dar care produc marfuri necesare tarilor mai dezvoltate (siderurgie, metalurgie, ciment si materiale de constructie, ingrasaminte, sticla industriala etc.);

- delocalizarea spre tarile mai putin dezvoltate a unor ramuri si industrii ultilizatoare a unui volum mare de forta de munca slab sau mediu calificat (industriile de ambalare mecanica, textile, confectii, incaltaminte, mobile, etc.);

- dominarea pietei de marfuri si a pietei bancare a tarilor mai putin dezvoltate de catre produsele mai competitive ale tarilor mai dezvoltate;

- tendinta de migrare a fortei de munca din tarile mai putin dezvoltate spre cele mai dezvoltate.

Structura si dinamica raporturilor economice actuale ale Romaniei cu Uniunea Europeana arata ca ne aflam in stadiul de raporturi de complementaritate.

Economia romaneasca, in pofida cresterii inregistrate dupa anul 2000, nu a reusit sa faca pasul de la exportul de Lohn la cel cu valoare adaugata mare. Mai mult de 2% din valoarea exporturilor romanesti catre Uniunea

C. BALACEANU - " Mecanisme fundamentale in cadrul PUE ", Ed. ProUniversitaria, 2008

M. COSEA - " Economia Integrarii Europene ",

Ed. ProUniversitaria, 2007