In lumea stiintifica romaneasca despre pipe s-au scris multe insa nu s-au si publicat. In cuvintele de mai jos am incercat sa redau o imagine de ansamblu a pipelor de provenienta turceasca de pe teritoriul Romaniei pe baza unui studiu al lui Aurel Stanica membru ICEM Tulcea. Intre anii 1991-1993, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea a efectuat cercetari arheologice de salvare la Babadag, in perimetrul Geamiei Ali-Gazi Pasa. Cercetarile au surprins un edificiu de dimensiuni apreciabile care a cunoscut mai multe etape, ce se deosebesc prin tehnicile de constructie folosite. Unul dintre autorii cercetarilor afirma ca ,,edificiul monumental a fost ridicat la inceputul sec. al XVII-lea" si a fost probabil, unul din cele opt caravanseraiuri ale orasului Printre materialele arheologice recuperate in urma sapaturilor arheologice se remarca si un numar de 215 pipe, intregi sau fragmentare, care fac obiectul acestui studiu Tutunul, planta originara din America de Sud, a fost initial folosit ca remediu. Obiceiul fumatului, in special a tutunului de pipa a fost introdus de catre englezi in ultimul sfert al secolului al XVI-lea, iar in Imperiul Otoman acesta devine o moda, desi in secolul al XVII-lea s-a incercat interzicerea lui, pe motiv ca nu este sanatos si ar fi impotriva religiei Interdictiile insa nu au avut efecte, cu atat mai mult cu cat tutunul si implicit productia de pipe incep sa devina o sursa foarte importanta de venituri. Productia de pipe a reprezentat un mestesug aparte si trebuie corelata cu informatiile privind raspandirea tutunului si a obiceiului de a fuma. In Europa de Est, mai ales in Balcani si in regiunile de margine ale Imperiului, pipele s-au raspandit sub numele de ciubuc Astfel, incepand cu secolul al XVII-lea apar si se dezvolta adevarate centre de productie a pipelor, precum Burgaz in Turcia, in prezent Luleburgaz, Sofia, Varna in Bulgaria, Yiannitsa, Theba in Grecia, dar si Szepesvar, in Ungaria.
Colectia de pipe din lut a muzeului tulcean este alcatuita din exemplarele descoperite, in marea lor majoritate in Tulcea, Macin, Isaccea-oras, Isaccea-Noviodunum, Baia, Nufaru, Enisala, Topolog, Telita, Mahmudia, Babadag, fie ca urmare a sapaturilor arheologice sistematice si de salvare, fie au facut obiectul unor descoperiri intamplatoare. Aceasta cuprinde un numar mare de pipe si de aceea ne-am propus prezentarea in acest articol doar a celor descoperite la Babadag cu ocazia sapaturilor arheologice efectuate in anii 1991-1993, in curtea interioara a geamiei Ali-Gaza Pasa.
Andronic, Al., Neamtu, E., Dinu, M. 1967, Sapaturile arheologice de la Curtea domneascadin Iasi, ArhMold 5, p. 169-286.
Cantea, G. 1959, Cercetari arheologice pe dealul Mihai Voda si imprejurimi, in Ionascu, I. (ed.), Bucurestii de odinioara in lumina sapaturilor arheologice, Bucuresti, p. 91-145.
Ionascu, I, Zirra V. 1959, Manastirea Radu Voda si biserica Bucur, in Ionascu, I. (ed.), Bucurestii de odinioara in lumina sapaturilor arheologice, Bucuresti, p. 49-85.
Robinson, R. 1985, Tobacco Pipes of Corinth and of the Athenian Agora, Hesperia 54, 2, 149-203.
Stanceva, M., Medarova, S. 1968, Proizbodstvoto na glineni luli u nas, in Muzei i pametniti na kulturata, 4, p. 4-13.
Vasiliu, I. 1996, Stiri istorice - orasul Babadag in Evul Mediu, Peuce 12, p.195-224.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
