,,Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii, n-am venit sa stric ci sa plinesc" sunt cuvintele ce mi-au ramas in minte inca din primul an in care am studiat scrierile Sfintei Scripturi si care au mare rezonanta si veridicitate si astazi.
Am auzit multe persoane care se intreaba cat de autentice sunt cele scrise in Biblie si daca au existat cu adevarat atat persoanele amintite cat si localitatile sau evenimentele expuse. Din acest motiv, dar si la indemnul si sprijinul acordat de parintele profesor Belcineanu Vintila, am ales ca tema a sustinerii lucrarii de atestat teologic aceasta dezbatere: ,, Descoperiri arheologice in Israel si raportul lor la studiul biblic al Vechiului Testament".
Nu am vrut sa revolutionez cercetarile arheologice ci am avut in vedere sa aduc dovezi cercetate si recunoscute de mai multi cercetatori ai mai multor culte religioase si de mai multe nationalitati, pentru a arata crebilitatea celor expuse.
Am in vedere sa pun in discutie descoperirile de la Marea Moarta, descoperirea oraselor mari ca Beer-Seba; Ghibea; Ierihonul; Lachis; Iebus sau Ierusalim, impreuna cu tot ceea ce s-a descoperit in aceste orase (palate, cimitire, amulete, vase de lut, sageti cu scrierile si inscriptionarile ce se aflau pe ele).
Se poate vedea de altfel ca poporul evreu nu a trait izolat de celelalte civilizatii aflate in vecinatatea lui, ci din potriva s-a facut o fuziune de culturi, idei arhitectice, de aparare sau de dezvoltare.
Orasul Lachis este chiar un exemplu de continuitate intr-un spatiu administrativ-teritorial a mai multor popoare: canaaniti, israeliti, babilonieni, iar deosebirile arhitecturale nu se deosebesc cu mult ci se contopesc.
Expunand locurile din Scriptura cu dovezile aduse de arheologi cu privire la asezarile si evolutia vietii in zonele descoperite vom vedea o simbioza a expunerilor si concordantelor cu Scrierile Sfinte.
INTRODUCERE Inca de la inceput s-a pus intrebarea de ce au trebuit sa existe aceste scrieri scripturistice ale Vechiului si Noului Testament si nu s-a continuat revelatia directa pe care Dumnezeu a avut-o cu Noe, Avraam, Iov, si chiar cu Moise si urmasii lor carora le-a si spus sa scrie invatatura pe care le-o da. Putem spune ca ,, ar fi trebuit sa nu avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scrieri, ci sa avem o viata curata astfel incat harul Domnului sa fi tinut locul scrierilor cu cerneala, iar aceasta sa fi fost inlocuita cu scrierea Duhului Sfant in inimile noastre" dar din cauza necredintei si a departarii de Dumnezeu a fost necesar acest tezaur ce va ramane pentru totdeauna in sanctuarul literaturii Bisericii crestine. Intre Biserica si Scriptura exista o stransa legatura organica caci, daca Biserica a fost cea care a stabilit canonul biblic si recunoaste autenticitatea si canonicitatea cartilor, nici Scriptura nu este mai prejos si ambele Scriptura si Biserica comlucreaza la planul dumnezeiesc: mantuirea lumii. Atunci cand cineva a inceput studiul cartilor sfinte ale Vechiului Testament si a dorit sa afle relatia dintre modul de viata si autenticitatea si veridicitatea celor scrise a trebuit sa mearga pe doua modalitati: - implica o calatorie in timp alaturi de studierea scrierilor vechi-testamentare si a altor scrieri ce s-au pastrat din acele vremuri, - implica arbeologia biblica si recuperarea sistematica a dovezilor ce pot aduce noi dovezi despre existenta civilizatiilor testamentare. Daca in primul caz cercetarea ne este limitata deoarece scrierile biblice nu au multe referiri la conditiile istorice, culturale si demografice, scopul lor fiind unul misionaric si de descoperire a voii lui Dumnezeu, cea de a doua ne pune la dispozitie dovezi recuperate cu ajutorul carora se incearca a se reconstrui ceva din caracterul acestor lumi ingropate de negura vremurilor. Pentru a intelege cat mai bine mediul in care s-a desfasurat istoria biblica a Scrierilor trebuie sa tinem seama de informatiile ce ne sunt puse la dispozitie de arheologi si sa le corelam cu locurile Scripturistice ce fac referire la asezari, evenimente istorice, denumiri de asezari si toponimia data aici . Radacinile stiintei moderne ale arheologiei se afla in mare masura in Orientul Mijlociu, desi pentru orice arheolog nu exista zona din lume care sa nu prezinte un potential interes, iar aceasta arheologie ce are ca scop scrierile biblice are denumirea de ,,arheologie biblica" insa ce trebuie inteleasa in sens mai larg. Importanta stubiului Vechiului Testament, atat pentru religiile iudaica si crestina, cat si pentru intelegerea civilizatiilor semite, plaseaza clar arheologia din Orientul Mijlociu pe un loc aparte. Trebuie spus ca dezvoltarea arheologiei biblice a luat fiinta in urma curiozitatii legata de existenta lumii biblice, dar unor arheologi moderni le displace acest termen si-si urmeaza demersurile stiintifice fara vreo asociere cu Vechiul Testament. In secolul XIX arheologia facea primii pasi, fiind vazuta ca ,,vanatoare de comori" sau ,,pradare", insa scopul initial fiind fascinatia trecutului si dorinta de a invata cat mai mult despre istoria umanitatii. Sfarsitul secolului face loc unor principii mai profunde de explorare si analiza stiintifica, sapaturile s-au facut mult mai precaut, s-a dezvoltat analiza topografica, stratigrafia dar si clarificarea diferitelor nivele dintr-o sapatura. Odata cu noile metode de investigatie, munca arheologica a devenit o stiinta relativ exacta, dar desi arheologia nu poate confirma pretutindeni sensul fundamental religios al Scripturii, ea reuseste sa clarifice circumstantele istorice a numeroase texte si evenimente pe care le prezinta acestea. Daca gandindu-ne la lumea antica ne ducem cu gandul la palate, regi, printi, preoti, sau uneori la unele mituri, nu este cu mult mai adevarat ca evenimentele
1. Sfanta Scriptura, tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grije a Prea Fericitului Parinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane cu aprobarea Sfantului Sinod, Editura Societatea Biblica Interconfesionala din Romania, Bucuresti, 1992,
2. Abrudan, Pr. Prof. Dr. Dumitru; Cornitescu Diac. Prof. Dr. Emilian ,,Arheologie Biblica" Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1994, -manual pentru institute-
3. Cornitescu, Diac. Asist. Dr. Emilian ,,Cercetari arheologice din Tara Sfanta confirma Vechiul Testament" in Studii Teologice, Seria a II-a, Anul XXXV, Nr. 7-8, Iulie-Octombrie, 1983, Bucuresti,
4. Idem, ,,Valoarea descoperirilor arheologice din Tara Sfanta (1971-1974) pentru studiul Vechiului Testament", in Studii Teologice, Seria a II-a, Anul XXXII, Nr. 7-10, Iulie-Decembrie, 1980, Bucuresti,
5. Idem, ,,Descoperiri arheologice in Tara Sfanta in ultimii 50 de ani (1920-1970) si raportul lor cu Vechiul Testament", in Studii Teologice, Seria a II-a, Anul XXXIV, Nr. 7-8, Iulie-August, 1982, Bucuresti -teza de doctor in teologie-,
6. Daniel, Prof., Constantin, ,,Civilizatia asiro-babiloniana", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981,
7. Moscati, Sabatino, ,,Vechi civilizatii semite", traducere de Eugen Costescu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1975, 8. Vladimirescu, prof. Mihai-Valentin, ,,Descoperiri arheologice din Israel in perioada 1970-2000 si raportul lor cu studiul Vechiului Testament", Editura Universitaria, Craiova, 2006,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
