Munții Șureanu

Muntii Sureanu fac parte din marea unitate a Carpatilor Meridionali, din grupa situata intre Olt si Jiu-Strei. Ei se invecineaza

cu muntii Candrel- in est, culoarul ddepresionar al Streiului inferior- in vest, valea larga a Muresului- la nord, depresiunile Hateg, Petrosani si muntii Caprei (o prelungire a masivului Parang)- la sud. In totalitate au, aproximativ, forma unui triunghi cu baza mare orientata NE-SV si varful in saua Poiana Muierii, aflata in SE.

In nord, limita porneste din valea Sebesului, din dreptul satului Capalna. Peste tot, ea se inscrie in relief printr-o denivelare marcanta-200 m si printr-o diferenta neta sub aspect petrografic si structural.

Limita de sud porneste de la Ciopeia, unde Streiul si-a taiat un defileu mic in sisturi cristaline si urmareste pana in comuna Baru, indeaproape, malul drept al acestuia. Limita fata de muntii Retezat este formata de valea Crivadiei, pasul si valea Banitei, pe la pestera Bolii, pana la confluenta cu paraul Rosia.

Limita estica este formata de valea Salanele, pana la confluenta cu Frumoasa, care ii desparte de muntii Candrel.

Hidrografie

Cursurile de apa sunt disputate de doua bazine hidrografice

- - Muresul si Jiul. Tributarii mai importanti ai Muresului sunt: Sebesul, Pianul, Cugirul, Romosul, Gradistea si Streiul.

- Sebesul(L=88 km, S=1280 kmp), este un colector important al apelor din muntii Sureanu si Candrel. Principalii sai afluenti de pe stanga sunt: Tartarau, Salanele, Valea Mare, Prigoana, Galceag, Miras, Grosesti, Martinia; debitul sau mediu este de 3,2 mc/s la Oasa,

- 7,4 mc/s la Sugag si 8,9 mc/s la Petresti.

- Pianul(L=31km, S=133 kmp, prin afluentul sau Recea, patrunde in munti pana la aproape 1200 m altitudine in zona Carari, la limita dintre padure, pasuni si fanete

- Cugirul(L=54 km, S=354 kmp), izvoraste de sub Vf.lui Patru; principalii sai afluenti sunt Bosorogul, Molivisul, Rachitii si Raul Mic.

- Romosul(L=23 km, S=72 kmp), constituie o cale de patrundere relativ usoara in interiorul muntilor, prin localitatile Romos si Romosel.

- Orastie(L=47 km, S=399 kmp), cu afluentii sai mai importanti sunt Aniniesul si Sibiselul.

- Streiul(L=89 km, S=1970 kmp), isi are obarsia sub culmea D.Negru-Mlacile-Sinca; afluentii lui cei mai importanti sunt Sasu, Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Varatec, Luncani.

Din bazinul Jiului, care se desfasoara pe circa 17% din suprafata acestor munti, sunt de amintit Jiul de Est, cu afluentii sai de pe dreapta:Sterminosu, Bilele, Rascoala, Taia, Banita.

Lacurile naturale au origine glaciara si nivala.

Iezerul Sureanu se gaseste pe treapta inferioara a circului din estul varfului Sureanu; cuveta lui s-a format prin subsapare glaciara si baraj morenic.

Pe treptele superioare ale circului Carpa se afla doua lacuri-Iezerul si Iezerasul; apa s-a acumulat in spatele unor potcoave nivale ale caror capete se sprijina pe versantii circului.

Geologie

Muntii Sureanu sunt constituiti, preponderent, din sisturi cristaline mezometamorfice si epimetamorfice. Catre marginile muntilor se adauga cateva petice de roci sedimentare.

Seria mezometamorfica are cea mai mare extindere si este reprezentata prin diferite varietati de gnaise, paragnaise, amfibolite, micasisturi. Atat materialul premetamorfic, cat si metamorfozarea sa sunt foarte vechi, varsta lor fiind atribuita de geologi anteproterozoicului superior-2600 mil.ani.

Seria rocilor epimetamorfice se intalneste pe o zona restransa numai in partea nordica a masivului. Ea este alcatuita dintr-o suita de roci sedimentare din proterozoicul superior-carboniferul inferior, care au fost transformate in roci cristaline, in timpul orogenezei hercinice.

Rocile cristaline au faciesuri variate datorita, pe de o parte, existentei unei succesiuni de depozite sedimentare, pe de alta, metamorfozarii lor in conditii diferite ale metamorfismului regional. Ele sunt strabatute de corpuri de roci bazice si ultrabazice cu forma rotunda sau lenticulara.

Rocile sedimentare care s-au depus ulterior pe formatiunile cristaline se intalnesc in partea nordica si cea sudica a acestor munti. Astfel, la nord, intre vaile Sebes si Pianu, ele sunt alcatuite din gresii cu intercalatii de conglomerate, nisipuri si marne si au varsta cretacica. La sud si sud-vest, formatiunile sedimentare sunt alcatuite din conglomerate si gresii permiene, urmate de o succesiune de gresii, conglomerate cu intercalatii argiloase, calcare spatice, calcare noduroase de varsta jurasica, calcare masive recifale barremian-aptiene, bauxite, conglomerate.

Rezervatii

Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina reprezinta o arie naturala protejata cu statut de parc natural, al carui scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic.

Parcul a fost infiintat la nivel judetean in anul 1979 si reconfirmat in 1997. In anul 2000, odata cu aparitia Legii nr. 5/2000, Parcul a fost declarat arie naturala protejata de interes national, fiind incadrat, conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, in categoria parcurilor naturale, corespunzatoare categoriei V IUCN.

Parcului Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina prezinta un relief fragmentat de rauri puternice care au sapat adanc in calcarele care strajuiesc prin formele de relief create