Carpatii Meridionali reprezinta 21% din spatiul montan din Romanesti se extind pe o directie de 250 km,in directia est-vest,intre Valea Prahovei si culoarul tectonic Timis-Cerna.Se divid in grupele Bucegi,Fagaras,Parang,Retezat-Godeanu,care cuprind masive si unele depresiuni. S-au format in orogeneza alpina si sunt alcatuiti din sisturi cristaline si din roci sedimentare mezozoice.
Este ramura cea mai impunatoare a Carpatilor Romanesti,cu masive inalte atingand altitudini de peste 2500 m si diferente de nivel mari fata de depresiunile si regiunile incojuratoare.
In Carpatii Meridionali se intalnesc suprafete de nivelare intinse si etajate (Borascu,Rau-Ses,Gornovita) si relief glaciar cuaternar cu creste spectaculoase,circuri si vai glaciare.
Ghetarii au fost de tip pirenian si alpin.Vaile glaciare ajung pe versantii nordici de lungimi de 6-8km.
Relieful carstic dezvoltat pe calcare si conglomerate calcaroase este caracterizat printr-o mare diversitate. Carpatii Meridionali sunt fragmentati de vai transversale si de culoare tectonice in masive bine individualizate,care constituie noduri orografice impunatoare.
Principala resursa e subsol este carbunele.In Depresiunea Petrosani in prima parte a neozoicului s-au acumulat 25 de strate de huila. La Schela se exploateaza antracit,iar in Muntii Sureanu minereuri de mangan.
In Carpatii Meridionali exista mai multe parcuri nationale:Retezat,cel mai vechi din tara,infiintat in 1935,Cozia,Piatra Craiului,Bucegi precum si numeroase rezervatii naturale.
Populatia este concentrata,in cea mai mare parte,in Depresiunilile Petrosani,Hateg si Lovistei si in lungul culoarelor de vale.
In Carpatii Meridionali sunt 15 orase situate pe Valea Prahovei,in Depresiunile Petrosani,Hateg si Brezoi precum si Baile Herculane,etc.
Reteaua cailor de comunicatie rutiera se desfasoara de-a lungul vailor Prahova,Olt,Strei,Jiu si culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele.
Urmele arheologice, paleolitice si neolitice din Muntii Sureanu (Sura Mare, Cioclovina), urmele de locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungat de utilizare a spatiului montan.
In prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi de sub 25 loc. / kmp. dar, in depresiuni mai mare.
Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii Meridionali au existat si exista deplasari de populatie cu caracter temporar prin construirea de obiective si pentru exploatarile forestiere.
In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului nostru se practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.
Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul Rucar-Bran), sau adunate, pe vai.
Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia, (la limita, pe Valea Prahovei), Brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile Herculane; pe margini, dar mai strans legate, sunt: Coamrnic, Fieni, Campulung, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Caransebes, Bistra (Otelu Rosu), Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie, Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti. Fiecare oras are trasaturi urbane si economice proprii.
Resursele energetice permit dezvoltarea industriei energiei electrice si furnizeaza materii prime (cocs, carbune energetic) altor unitati economice din tara.
La Schela, in Muntii Vilcanului, exista mici cantitati de antracit.
In Depresiunea Petrosani se afla localizat principalul bazin de huila al tarii. Centrele de extractie principale sunt (de la est la vest): Petrila, Lonea, Dilja, Aninoasa, Petrosani, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Coroesti, Barbateni, Lupeni, Uricani, Campul lui Neag.
Carbunele cocsificabil este utilizat la Hunedoara (pentru cocs) si Calan (semicocs), iar carbunele energetic la Paroseni sau in alte termocentrale. Exploatarea indelungata (de peste 100 ani) a dus la diminuarea rezervelor.
Industria energiei electrice este reprezentata de termocentrale (Paroseni, Bistra etc.) si hidrocentralele, dintre care unele au productii mai mari, cum ar fi Lotru - Ciunget si Vidraru. Exista si alte hidrocentrale mai mici (pe Sadu, Sebes, Rau Mare, Olt s.a.).
Pe Valea Lotrului (la Voineasa) si pe Valea Bistrei (la Bautari) se extrage talc
Industria constructoare de masini produce utilaj minier (Petrosani), autobasculante (Mirsa), produse de mecanica fina (Sinaia), aparate electrotehnice (Bumbesti -Jiu, Cugir).
Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate chiar in interiorul zonei montane (Brezoi, Petrila, Rucar, Uricani), in apropiere (Talmaciu, Orastie) sau centre situate in zonele invecinate, dar care utilizeaza materia prima (lemnul) din Carpatii Meridionali: Ramnicu Valcea, Preajba (Targu Jiu), Drobeta - Turnu Severin, Caransebes, Sebes, Sibiu. Industria chimica este dezvoltata la Victoria si Busteni.
Indistria materialelor de constructii se bazeaza pe materii prime extrase din zona montana. La Campulung se obtin lianti pe baza calcarului de la Mateias, la Fieni pe baza celui de la Lespezi, iar la Barsesti - Tirgu Jiu se aduce calcar de la cariera dein Suseni. La Avrig se produc articole de sticlarie.
Exista si ramuri ale industriei textile si alimentare: prelucrarea lanii (Talmaciu, Cisnodie, Orlat, Azuga), a bumbacului (Talmaciu), obtinerea unor produse textile (Petrosani), bere (Azuga), lactate etc.
Agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor care utilizeaza suprafetele de pasuni si fanete naturale. Cresterea ovinelor este traditionala (Novaci, Jina, Poiana Sibiului). In zonele depresionare si pe margini se cresc bovine.
Caile de comunicatie cuprind cai ferate si sosele. Pe Valea Prahovei se deruleaza un trafic feroviar si rutier foarte important. Pe Valea Oltului, a Jiului si culoarul Timis-Cerna exista cai ferate transcarpatice, dintre care calea ferata Bumbesti-Livezeni (prin pasul Lainici) are un traseu foarte dificil. In afara soselelor ce urmaresc traseele feroviare (Jiu, Olt, Prahova, Timis-Cerna) exista doua sosele transcarpatice foarte importante: soseaua transalpina (peste Parang) si transfagarasana.
Carpatii Meridionali sunt o zona turistica de prima importanta, cu multiple obiective naturale si statiuni cunoscute (Busteni, Sinaia, Calimanesti, Olanesti, Baile Herculane, Paltinis, Sambata s.s.), cabane, dotari pentru sporturi de iarna.
1.2.GRUPE DE MUNTI
1.2.1.GRUPA BUCEGI
LIMITE
Aceasta grupa montana este delimitata de areale depresionare
- Prof.Luminita Marin Basarab-Geografia Romaniei, Ed.Mondan, Bucuresti,1995
- Silviu Negut, Mihai Ielenicz, Gabriela Apostol, Dan Balteanu-Geografia Romaniei (manual pentru clasa a XII-a), Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, 2004
- Felicia Ionescu-Baze de date relationare si aplicatii, Ed.Tehnica, 2004
- Stelian Niculescu, Emanuela Cerchez, Dana Lica, Marinel Serban, Dorin Manz, Doru Popescu Anastasiu, Anca Voicu, Emil Onea-Bacalaureat si atestat, Ed. L&S Infomat,1999
- Gabriel Dima, Mihai Dima-Visual Fox Pro, Ed.Teora, Bucuresti, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
