Brăila

1. Turismul

Desi este situat intr-o zona de campie care nu beneficiaza de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judetului Braila se intalnesc totusi elemente geografice reprezentative pe seama carora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunarea cu lacurile adiacente si fondul piscicol aferent, resursele hidrominearale cu calitati terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta Mica a Brailei joaca un rol important si lacurile piscicole din bazinele raurilor Buzau si Calmatui.

3.1. Resursele turistice naturale

Cadrul natural al judetului se prezinta destul de monoton, dar are in componenta si areale de mare atractivitate turistica. Acestea sunt legate in principal de hidrografie - cursul fluviului si lacurile, destul de numeroase, cu apa sarata sau dulce si de vegetatia forestiera si ierboasa asociata Luncii Dunarii si mai ales Parcului Natural, care imbogateste aspectul cadrului natural prin peisaje pitoresti, asemanatoare Deltei.

Fluviul Dunarea dispune de un potential de mare valoare turistica, constituit din luciul de apa, fondul piscicol al apelor, ostroavele si insulele formate de bratele desprinse din Dunare, fondul forestier asociat, avifauna si fauna terestra, potentialul navigabil al fluviului in scop turistic. La extremitatea sudica a judetului apele fluviului se ramifica, initial in doua brate - Dunarea Veche si Cremenea, care inchid intre ele Insula Mare a Brailei, apoi, Bratul Valciu, desprins din Dunarea Veche, delimiteaza, impreuna cu Bratul Cremenea, Balta Mica a Brailei, declarat teritoriu cu regim protectiv, sub numele de Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Din lungimea cursului Dunarii, 80 km din malul stang marginesc spre est judetul Braila, prin Bratul Dunarea Veche sau Macin. Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide largi perspective dezvoltarii turistice a judetului; lansarea proiectului guvernamental ,,Croaziere pe Dunare" ar contribui la introducerea in circuitul turistic european al judetului si conectarea orasului Braila la marile orase dunarene ale Europei.

Rezervatia stiintifica ,,Parcul Natural Balta Mica a Brailei" reprezinta in plan turistic o resursa importanta in dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiintific. Pe plan mondial, un segment din ce in ce mai mare de turisti sunt interesati de aceste forme de turism, iar ariile protejate, cu medii de viata cat mai salbatice, reprezinta destinatii de excelenta pentru foarte multi tineri, oameni de stiinta sau iubitori ai naturii de toate varstele. Balta Mica a Brailei, declarata sit RAMSAR in anul 2001, conserva, pe o suprafata de peste 245 km2, complexe de ecosisteme acvatice, terestre si mixte, in regim liber de inundatie. Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habitate (paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, zavoaie cu plopi si salcii, mlastini, tufarisuri, pajisti umede de lunca, pajisti stepice), din care 9 sunt pe Lista Directivei Habitate Fauna si Flora. Prin Planul de management al parcului au fost stabilite, de catre Administratia Parcului, modalitatile si nivelul optin de valorificare prin turism a resurselor naturale, prin activitatile permise a se desfasura in parc, astfel:

- formele de turism ce pot fi practicate pe teritoriul parcului - ecoturismul, turismul stiintific si educational, drumetia, turismul ecvestru, turismul nautic;

- gradul de suportabilitate al parcului prin numarul maxim zilnic si anual de turisti ce pot vizita zonele de conservare speciala, pentru evitarea degradarii resurselor si antropizarii mediului: la nivelul parcului - circa 8.000 de turisti anual pentru un sejur mediu de 5 zile, ceea ce inseamna 42.500 zile turist; pentru zonele de protectie integrala - 15 tuisti pe zi pentru Zona de conservare speciala Fundu Mare si 25 de turisti pe zi pentru Zona de conservare speciala Egreta;

- amenajari turistice si amplasamentul acestora - sunt permise doar in zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane - cele doua zone dig-mal, unde se pot realiza constructii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, cu avizul Consiliului stiintific al Parcului si cu aprobarea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate.

Rezervatia naturala Padurea Camenita, in suprafata de 1,30 ha, se afla pe teritoriul comunei sutesti; este importanta pentru turism prin aspectele peisagistice si valoarea florei si faunei adapostite.

Rezervatia naturala Lacul Jirlau - Visani, este un lac format pe cursul inferior al raului Buzau, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlau, Visani si Galbenul si are o suprafata a luciului de apa de 930 ha. Lacul are importanta turistica prin fondul piscicol pe care il detine si prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apa.

Padurea Viisoara este situata pe teritoriul administrativ al orasului insuratei, la circa 10 km de acesta, in apropierea soselei ce leaga municipiul Braila de Slobozia (DN 21) si se intinde pe circa 600 hectare. Valoarea pentru turism este data de speciile forestiere componente (stejarul brumariu, stejarul, frasinul, artarul tataresc) si fondul cinegetic adapostit (caprioare, fazani, mistreti, iepuri).

Lacurile de campie si de lunca de pe teritoriul judetului Braila sunt numeroase, peste 30 la numar, a caror geneza si caracteristici hidrochimice conduce la gruparea lor in mai multe categorii. Cele mai importante pentru dezvoltarea turismului sunt cele sarate, cu caracter terapeutic si cele foarte slab mineralizate, utilizate ca lacuri piscicole.

Lacurile piscicole sunt ca prezenta cele mai numeroase, dar nu toate au amenajari specifice care sa le recomande a fi de interes turistic. Cu toate acestea, prin pozitia lor geografica si aspectele peisagistice date de oglinda de apa si cadrul natural inconjurator prezinta oportunitati in dezvoltarea turismului.

Lacul Lutu Alb este situat pe teritoriul administrativ al comunei Movila Miresii, in apropierea DN 22 (Rm. Sarat - Braila - Tulcea - Constanta), la circa 1 km este populat cu specii piscicole de genul caras, salau, stiuca, crap, platica, somn, biban, soim, rosioara s.a. Lacul este alimentat permanent cu apa din Dunare, ceea ce face sa nu fie afectat de perioadele de seceta si prin urmare, in jurul lui se dezvolta vegetatia si avifauna specifica lacurilor de campie, ceea ce ii sporeste atractivitatea peisagistica si implicit turistica. Au fost amenajate prin fonduri europene (SAPARD) standuri de pescuit pe mal sau pe platforme montate in larg si se asigura facilitati pentru cazare si alimentatie.

Lacul Blasova s-a format pe un vechi meandru parasit al fluviului Dunarea - bratul Dunarea Veche sau Macin. Este situat in Insula Mare a Brailei (spre extremitatea sa estica), pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei, avand o suprafata de circa 400 ha. Accesul este doar rutier si se realizeaza, de la trecerea Dunarii cu bacul spre insula, pe DJ 212A - circa 16 km, pana la intersectia cu drumul comunal Dc 59, apoi aproximativ 4 km pe drumul comunal pana la lac, in zona campingului. Atractia turistica a lacului este data de oglinda de apa, cadrul natural pitoresc in care este asezat, avand Varful Turcoaia (341 m alt.) spre linia de est a orizontului si vegetatia specifica de delta, la care se adauga fondul piscicol reprezentat prin specii valoroase precum cele de crap, caras, somn. Nu exista amenajari specifice pentru pescuit si nici spatii de primire turistica.

Lacul are in prezent un important rol piscicol, dar functia de baza poate sa fie cea turistica, prin oportunitatile si posibilitatile de amenajare pe terenul din jurul lacului, in zona constructiilor deja existente (fostul Camping Blasova, Tabara Blasova, structuri cu destinatie turistica apartinand unor societati - SC Electrica SA, SC PROMEX SA, SNP PETROM SA, SC TURK ROM SA, CNADNR SA, BRAIFOR). Este intocmita in prezent o documentatie de urbanism, la Faza PUD, prin care se propune o lotizare, cu 104 loturi de 250 m2 si 3 loturi de 1200 m2, desfasurata paralel cu drumul de