Vaccinuri

Imunizare, mai numita si vaccinare, este o metoda a intaririi rezistentei organismului uman impotriva unor anumite boli folosind microorganisme - bacterii sau virusuri - care au fost modificate sau omorate. Aceste microorganisme tratate nu provoaca boala, dar stimuleaza sistemul imunitar al organismului pentru a crea un mecanism de aparare care protejeaza in continuu impotriva bolii. Daca persoana protejata impotriva unei anumite boli intra in contact cu agentul care cauzeaza boala, sistemul imunitar este in stare sa raspunda imediat impotriva bolii respective.

Protectia imunologica se instaleaza dupa un interval de timp variabil de la inoculare (saptamani, luni), in functie de vaccin, si este de lunga durata (ani).

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

- in cadru organizat, prin campanii de vaccinare inscrise in programele obligatorii de imunizare din fiecare tara

- in situatia declansarii unor focare infecto-contagioase ale caror boli beneficiaza de un vaccin corespunzator

- optional, pentru profilaxia bolilor pentru care exista vaccin specific, dar care nu este inclus in programele obligatorii de imunizare.

Oamenii de stiinta au descoperit doua feluri de imunizare: imunizarea activa, care garanteaza o mai mare perioada de protectie impotriva bolilor, si imunizarea pasiva, care garanteaza imunizarea temporara. In imunizarea activa, o parte sau chiar tot microorganismul care cauzeaza boala, sau un produs modificat din acelasi produs, este injectat in organism pentru a face sistemul imunitar sa se opuna bolii. Imunizarea pasiva este reprezentata de injectarea de sange de la o persoana sau un animal, imunizati activ. Vaccinurile care produc imunizarea activa, sunt facute in mai multe tipuri, depinde de tipul bolii si de organismul care o provoaca. Componentele vaccinului sunt anticorpii, substante care se gasesc in organismul care provoaca boala, astfel incat sistemul imunitar ii recunoaste ca straine. Ca raspuns la anticorpi, sistemul imunitar creeaza alti anticorpi sau celule albe ale sangelui numite limfocite. Imunizarea mimeaza infectia reala, dar prezinta risc mai mic sau deloc de infectare cu boala. Unii agenti din vaccinuri ofera protectie completa impotriva bolilor, pe tot parcursul vietii. Altii agenti ofera protectie partiala, adica persoana vaccinata poate contacta boala, dar intr-o forma mai putin severa.Vaccinurile sunt considerate riscante pentru persoanele care au un sistem imunitar distrus partial, cum ar fi cele infectate cu virusul HIV, care cauzeaza sindromul imunodeficitar sau SIDA, sau cele care fac chimoterapie pentru cancer sau cele care asteapta transplantul unui organ.Unele vaccinuri trebuiesc repetate la intervale specificate. Injectiile antitetanos, de exemplu, sunt recomandate la fiecare 10 ani pe parcursul vietii.

Nuvaccinurilor.logspot.com

fr.wikipedia.org/wiki/Vaccination

Erfahrungen eines Gutachters uber Impfschaden in der BRD von 1955-2004, Wolfgang Ehrengut, S.37-42, 61-72

Martin Hirte: Impfen : Pro und Contra, S. 123) ;