Sa se proiecteze schema electrica de comanda, protectie si semnalizare a unimotor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit, cu pornire stea-triunghi (comandat prin temporizare).
Comanda seface cu contactoare de c.c., iar protectia va fi la suprasarcina si scurtcircuit.
Se vor parcurge etapele:
a) Realizarea Shemei Electrice Desfasurate (explicand functionarea ei);
b) Prezentarea princiupiului porniri stea-triunghi si cnditiile ce se impun motorului ;
c) Alegerea echipamentelor de forta (contactoare, sigurante fuzibile, releu termobimetalic si cabluri de alimentare);
d) Alegerea echipamentelor de comanda si semnalizare (transformatorul de separare, puntea redresoare, sigurante fuzibile, rezistenta economizatoare, releul de temporizare, butoane, lampi de semnalizare, conductoare de alimentare);
e) Determinare caracteristicii de protectie temporala si explicarea ei;
f) Proiectarea preliminara a electromagnetului (de c.c.) de actionare;
g) Definitivarea constructiva a electromagnetului de actionare pe baza calcularii dispersiei;
h) Dimensionarea cailor de curent si a contactelor contactorului de c.c
2.Principiul pornirii stea-triunghi
Comutatoarele stea-triunghi se utilizea- za pentru reducerea curentului de pornire al motoarelor asincrone mari cu rotorul in scurtcircuit, care au tensiunea nominala a inf'asurarii statorice conectate in triunghi, egala cu tensiunea de linie a retelei.
Variatia curentului si momentului la pornirea stea-triunghi.
Pentru motoare cu puterea mai mare de 1kW sau a caror putere instalata depaseste 0.2% din puterea transformatorului de alimentare nu este permisa pornirea prin conectare directa la retea datorita faptului ca, curentul de pornire poate lua valori periculoase pentru motor, pentru mecanismele actionate si poate perturba functionarea altor consumatori.
Dintre metodele de pornire care limiteaza curentul de pornire al motorului, una din cele mai simple si folosita metoda este pornirea Y-- Metoda face parte din grupul metodelor de pornire cu tensiune redusa.
Metoda consta in alimentarea initiala a motorului la tensiunea de faza prin conectarea in Y a statorului si comutarea ulterioara pentru tensiunile de linie prin conexiunea in - a statorului. Momentul comutatiei se face cand turatia a atins cel putin 90% turatia nominala.
Pentru sesizarea momentului comutatiei se poate folosi un tahogenerator sau in cazul sarcinilor constante un releu de temporizare, a carui reglare se face experimental.
Prin comutarea Y-- tensiunile si curentii cresc de - 3 ori, iar momentul creste de 3 ori, de aceea metoda se aplica motorului care porneste in gol sau cu sarcina redusa (motoare cuplate prin cuple elastice).
Pentru a putea fi pornit Y-- un motor trebuie sa indeplineasca doua conditii: tensiunea nominala egala cu tensiunea de linie =400V (Un=Ul=400V); sa permita accesul la 6 borne statorice (inceputul si sfarsitul fiecarei faze).
3.Realizarea shemei si modul de functionare
Alimentarea schemei de comanda, protectie si control se face prin transformatorul de separare T (care poate juca si rol de reducator de tensiune). Protectia la scurtcircuit in primar a transformatorului se face prin sigurantele fuzibile F5, F6, iar a secundarului prin F7 si F8 ; transformatorul poate fi alimentat in primar la tensiunea de faza sau linie. Prezenta tensiunii de alimentare este semnalizata prin lampa H1. Transformatorul T1 are in primul rand rol de protectie nemai permitand ca pantele mari de curent sau tensiune din instalatia de forta sa treaca in caz de avarie in instalatia de comanda, deoarece contactoarele sunt de curent continuu instalatia de comanda este alimentata printr-o punte redresoare V1 , montata in secundul transformatorului si protejata la scurtcircuit de sigurantele fuzibile F7 si F8
Condensatorul C0 are rol de filtraj; lampaH2 semnalizeaza prezenta tensiunilor de comanda - adica corecta functionare a transformatorului si a diodei redresoare.
Siguranta fuzibila F9 asigura protectia in scurtcircuit a puntii redresoare V1 si a schemei de comanda.
Butonul S1 este de oprire si S2 de pornire. La actionarea butonului de pornire S2(0-1), daca conexiunea in - nu este realizata (k3(3-5) inchis), bobina contactorului k2(0-1) va fi alimentata si prin inchiderea contactorului de forta (RA SB TC) se realizeza conexiunea Y a statorului.
Initial k2(3-5) este normal inchis si sunteaza rezistenta economizatoare R1 astfel incat la actionarea curentului prin electromagnet este mare si deci actionarea rapida si sigura. Dupa actionarea lui k2, k2(3-5) se deschide introducand in circuitul bobinei contactul k2 rezistenta economizatoare R1. Aceasta rezistenta are rolul de a limita curentul prin electromagnet de actionare in pozitie inchisa la o valoare de - 10%In suficienta pentru a mentine atrasa armatura electromagnetului si care reduce solicitarea termica a bobinei de excitatie.
Odata cu actionarea lui k2 se inchide si k2(2-4) care alimenteaza bobina contactorului k2(0-1). Daca conectarea contactorului principal s-a realizat k1(0-1), atunci k1(2-4) memoreaza comanda de pornire a lui S2.
Contactorul principal k1 se automentine prin k1(6-8).
Rezistenta economizatroare R2 a contactorului k1 este comandata prin k1(3-5)
Dupa actionarea lui k1 prin k1(2-4) este alimentata bobina reala de temperatura k4T(0-1); dupa trecerea temperaturii (timp prestabilit), se inchide k4T(2-4), alimentarea bobinei cu k3(0-1); k3(3-5) va declupla pe k2, iar k3(2-4) va
1. Lizeta Popescu, Aparate electrice, Editura Alma Mater Sibiu-2003.
2. Popa V. Mircea, Bazele electrotehnici, Editura Alma Mater Sbiu-2001.
3. Catalog Schneider Electric.
4. Catalog Rlee Medias.
5. Catalog Alpha Total.
6. Catalog Moeller.
7. Catalog Telemecanique.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
