Ca latura a sistemului tranzitiei, reforma economica formeaza un subsistem al acesteia si vizeaza, toate fostele tari socialiste, aceleasi procese economice, dar parcurge drumul intr-un mod specific in cadrul national dar, datorita conditiilor particulare existente in fiecare din aceste tari.
Reforma reprezinta o transformare politica, economica, sociala sau culturala, avand caracter limitat sau de structura, a unei stari de lucruri, pentru a obtine o ameliorare sau un progres; schimbare in sanul unei societati (care nu modifica structura generala a acelei societati).
Privita din prisma transformarilor, unice in istorie, tranzitiei postcomuniste,reforma a insemnat in fapt o schimbare radicala si profunda in toate sectoarele de activitate ale societatilor din Europa Centrala si de Est.Sensul reformelor a fost trecerea de la comunism la capitalism, de la intuneric la lumina, de la saracie si penurie la speranta unui nivel de trai superior.
Reforma economica in cadrul tranzitiei catre economia de piata are in structura sa cinci componente: stabilizarea macroeconomica, liberalizarea, privatizarea, dezvoltarea infrastructurii institutionale si asistenta externa.Fiecare dintre aceste componente inglobeaza o multitudine de activitati, prin desfasurarea carora se realizeaza tranzitia la economia de piata. Astfel, stabilizarea macroeconomica presupune o anumita politica bugetara si de credit, masuri de control asupra procesului inflatiei, balantei comerciale si de plati externe. Liberalizarea activitatii economice necesita: liberalizarea preturilor si ratei dobanzilor, eliminarea barierelor in schimbul international de bunuri, servicii si capital. Privatizarea, care reprezinta componenta esentiala a reformei economice, are in vedera crearea unui sector privat dominant in economie, intregul process urmand sa se intemeieze pe criterii de eficienta economica, sociala si ecolocica.Dezvoltarea infrastructurii institutionale implica un complex de reforme cu caracter institutional, legislativ, fiscal, monetar si de protectie sociala.In sfarsit, asistenta externa in sprijinul reformei economice si al intregii tranzitii se refera la finantarea fondului de stabilizare a monedei, sprijinirea importurilor de materii prime deficitare si a procesului de creare a infrastructurii fizice si institutionale.
In Romania, reforma economica, in cadrul tranzitiei catre o societate democratica si economie de piata, poarta caracteristici determinate atat de situatia mostenita din perioada economiei hipercentralizate, cat si de optiunile fortelor politice guvernante dupa revolutia din decembrie 1989.
Principala preocupare a reformatorilor a constituit-o, in esenta, demolarea rapida a vechii organizari economice si aproape deloc, sau prea putin, cea pentru crearea institutiilor corespunzatoare economiei moderne de piata.Asa se explica si faptul ca, nici pana acum, Romania nu are un program complet si coerent de reforma si, indeosebi, pentru politica de promovare a cresterii productiei si crestera pietei interne si externe si pentru ridicarea nivelului de trai. In aceste conditii, fara strunirea fortelor pietei si fara realizarea unui echilibru intre interesul privat si bunastarea sociala economia a inceput sa intre intr-un anumit haos, iar productia s-a prabusit grav. La randul lor, investitiile productive au fost oprite in cea mai mare parte sau reduse catastrofal.In 1992 si 1993, productia industriala mai reprezenta doar circa o jumatate din ce a anului 1989, usoarele cresteri ulterioare nu au schimbat esenta acestei involutii. Agricultura, indeosebi zootehnia, a suferit enorm: numarul bovinelor a scazut drastic de la an la an in 1995 ajungand la jumatatea celui din 1989. 2.Economia politica a reformei - castigatori si perdanti
2.1 Conceptele de castigator-perdant
Pozitia de castigator-perdant nu este un dat, o trasatura axiomatica ce trebuie ca atare. Noi vom incerca sa definim modul in care conceptele de castigator si perdant sunt exprimate de realitate. O observatie importanta trebuie facuta : clasificarea in castigator/perdant depinde de amplitudinea analizei.
In primul rand, identificarea unui sector ca fiind castigator sau perdant nu inseamna ca acest lucru se poate spune si despre orice firma sau individ din acel sector. De aceea, pot exista castigatori intr-un sector perdant si invers.
In al doilea rand, dihotomia castigator/perdant, valabila pentru un sector sau altul, nu corespunde in mod necesar unui plus / minus in bunastarea intregii societati. Urmand aceste principii, un sector perdant poate elibera resurse pentru alte sectoare ale economiei, imbunatatind astfel eficienta alocarii resurselor in economie
Dupa 1990, reformele economice au fost asociate in Romania cu costuri sociale mari. In multe cazuri a existat o puternica presiune asupra statului in a efectua doua procese simultane: impunerea disciplinei intreprinderilor de stat si incurajarea constituirii de noi firme de catre intreprinzatorii privati. Aceste ajustari au generat, inevitabil pierderi pe termen scurt, conducand la fenomene precum cresterea inflatiei, cresterea somajului, saraciei etc. Legislatia incuraja intrarea potentialilor intreprinzatori pe piata si promovarea competitiei isi etala efectele doar pe termen mediu si lung.A aparut astfel necesiatea efectuarii unei alegeri cu un grad mare de risc pentru romani: acceptarea unor costuri sociale mari pe termen scurt in speranta obtinerii unor castiguri pe termen mediu si lung.
Guvernul trebuia sa-i convinga pe cei care suportau pierderi in prima parte a tranzitiei de potentialitatea castigurilor pe termen mai indelungat. Pentru a face acest lucru, avea nevoie
- "Invataminte ale tranzitiei economiei in Romania", N.N.Constantinescu, ed. Economica, 1997
- "Economia Romaniei.O viziune a tranzitiei post-comuniste", Dinu Marin, Cristian Socol, ed. Economica, 2005
- "Probleme ale tranzitiei la economia de piata in Romania", N.N.Constantinescu,
- "Bancile in economia romaneasca", Al.Pintea, Ghe. Ruscanu, ed. Economica, 1995
- "Castigatori si perdanti in procesul de integrare europeana.O privire asupra Romaniei", D.Daianu, L.Voinea, B.Pauna
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
