Evaluarea impactului ecologic - Stație de tratare a apei

.Date generale

1.1 Denumirea societatii

Statia de epurare Moldova

1.2 Amplasament, suprafata ocupata

Amplasamentul Statiei de epurare Moldova este in partea de sud-est a orasului Gura Humorului,la 3km aval de acesta pe un teren neproductiv.Statia de epurare deverseaza apa uzata in raul Moldova.

1.2.1 Elemente de geografie,hidrografie,climatologie

Relief:

Localitatea este asezata intr-o depresiune intramontana. Altitudinile maxime depasesc 800m. O forma de relief frecvent intalnita in zona este cea formata din acumulari de aluviuni, numite glacisuri, formate prin unirea conurilor de dejectie de la gura torentilor. Zonele Bogdaneasa si Plostina sunt alcatuite atat din conuri de dejectie, cat si din materialul acumulat datorita spalarii plantelor.

Clima:

Orasul se situeaza la extremitatea nord estica a tarii, cu un climat temperat-moderat-continental, cu influente ale celui boreal din nord. Clima este in general rece si umeda. Iarna se inregistreaza temperaturi scazute. Se intalnesc frecvent inversiuni termice. Radiatia solara de 800 calorii/m2 determina o temperatura medie anuala de 7,50C, mult sub media tarii(110C). Cantitatea de precipitatii medie anuala este de 667mm; mai mult de 50% din aceasta cade sub forma de zapada.

Hidrografie:

Apele de suprafata: teritoriul zonei Gura Humorului apartine bazinului hidrografic al raului Moldova. Reteaua hidrografica este relativ densa, iar debitul raului este cel mai ridicat la sfarsitul primaverii. Raul Moldova, colectorul principal din aceasta zona are la deversare un debit de 23m3/s.

Apele subterane: folosite la alimentarea cu apa potabila a orasului si a asezarilor din zona. Apele subterane se caracterizeaza printr-un grad mic de mineralizare.Apele carbogazoase formeaza cea mai mare zestre din judetul Suceava. In depresiunea Dornelor exista peste 40 de izvoare de acest tip. Dintre cele mai cunoscute se afla in: Vatra Dornei, Poiana Cosnei, Dorna Candreni. Stratul acvifer se gaseste la 1-10 m adancime; apele freatice din subteran depind de conditiile climatice si structura petrografica.

1.3 Profilul de activiate

Profilul activitatilor propuse prin proiect este de tratare a apelor uzate orasenesti colectate de pe teritoriul orasului Gura Humorului.

1.4 Forma de proprietate

Proprietate de stat.

1.5 Regimul de lucru

Unitatea functioneaza 365 zile/an, activitatea desfasurandu-se in schimburi de 8 ore, 2 schimburi pe zi.

2. Date specifice activitatii din cadrul obiectivului

2.1 Activitati desfasurate:

- epuarea apelor uzate;

- uscarea namolului;

- tratarea chimica a apei;

Epurarea apelor uzate are loc in trei etape tehnologice:

-epurare primara sau mecanica: unde are loc separarea particulelor grosiere;

-epurare secundara sau biologica: substanta organica este redusa;

-epurare tertiara: indepartare chimica a substantelor biogene si a altor substante prezente in apele reziduale.

Epurarea primara sau mecanica a apelor menajere si industriale nepoluate chimic se realizeaza prin procedee mecanice, iar a celor provenite din industrii cu poluare chimica si prin metode chimice de neutralizare. Epurarea mecanica cuprinde metode de indepartare a materiilor solide in suspensie, separabile prin decantare. Suspensiile grosiere sunt retinute prin trecerea apelor uzate prin desnisipatoare. Uleiurile si grasimile sunt separate in bazine speciale prin flotatie naturala sau cu dispozitive bazate pe adeziune. Separarea materiilor in suspensii se realizeaza prin sedimentare in bazine decantoare primare in care suspensiile depuse formeaza namolul primar, iar apa limpede este colectata si evacuata in treapta urmatoare.

Epurarea secundara sau biologica are ca scop descompunerea substantelor organice dizolvate din apa decantata, cu ajutorul microorganismelor. Epurarea biologica artificiala se realizeaza cu ajutorul filtrelor biologice in bazine cu namol activ. In bazinele de aerare se introduc namol activ ce contine populatii de bacterii, protozoare, ciuperci, care descompun substantele organice. Dupa realizarea descompunerii substantelor organice, prin filtre biologice, bazine de aerare, apa intra in bazine decantoare secundare de unde trece in treapta urmatoare, iar namolul este indepartat.

Fig.1. Schema de epurare a apelor uzate

Epurarea tertiara: eliminarea prin procedee chimice a substantelor minerale si organice nebiodegradabile. Se aplica apelor industriale pentru neutralizare si indepartarea substantelor ce nu au fost descompuse in treapta primara si secundara. In aceasta treapta se mai aplica procedee de defosfatare si denitrificare a apelor. Dupa amestecul apelor cu reactivi, sunt trecute in bazine de floculare, apoi in decantoare tertiare in care se separa apa epurata de namol.

Namolurile rezultate din decantoarele primare si secundare sunt prelucrate facandu-le mai putin nocive. Dupa eliminarea unei parti din apa continuta de aceste, nimourile sunt supuse unei deshidratari mecanice urmate de utilizarea lor ca ingrasamant in agricultura.

Fermentarea anaeroba are loc in metantancuri si se desfasoara in doua etape:

-in prima etapa are loc degradarea si lichefierea materiei organice solide supuse fermentarii si transformarea ei in acizi grasi,aminoacizi, aldehide;

-in etapa a II-a, moleculele simple sunt asimilate de celulele bacteriene sau alte microorganisme si degradate de enzimele intracelulare pana la apa, bioxid de carbon etc. Gazele degajate in procesul de fermentatie anaeroba sunt utilizate drept combustibil pentru incalzire, care se introduc in metantancuri. Namolurile rezultate sunt stabilizate pe cale aeroba prin aerarea separata a acestora in bazine deschise.

1.Negulescu M. - - Epurarea apelor uzate orasenesti- , Editura Tehnica, Bucuresti 1997

2.Tobolcea V. - - Elemente de protectia mediului- , EdituraRotaprint Iasi 1998

3.Rojanschi V.-- Cartea operatorului din statii de tratare si operare a apelor- , Editura Tehnica, Bucuresti 1997

4.Dragomir P. - - Mic indreptar turistic- Gura Humorului- , Editura Sport-Turism,Bucuresti 2001

5.Negulescu M. - - Protectia calitatii apelor- , Editura Tehnica Bucuresti.