Tratamente contabile

In conditiile in care tendintele spre globalizare isi "exercitau" primele drepturi, era si normal ca lumea economistilor si/ sau contabililor sa observe ca acest lucru se poate realiza numai si numai in conditiile in care structurile legislative si operative erau cat mai uniforme cu putinta. si, aici, ne referim la o posibila structura de raportare contabila accesibila si identica pentru intreaga lume contabila, fara a ne referi la eforturile de globalizare sau de structurare in comunitati compacte politico-administrative.

Astfel, in 1972, la Congresul mondial al contabililor organizat la Sydney, s-a luat hotararea de a se infiinta IASC (International Accounting Standards Commitee - Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate), care a inceput sa functioneze in 1973, sediul secretariatului fiind la Londra. Principalul obiectiv declarat al acesteia a fost "sa formuleze si sa publice in interesul public standardele de contabilitate primare/ de baza care sa fie respectate in prezentarea situatiilor financiare si sa promoveze acceptarea si respectarea acestora in toata lumea".

in unele cazuri Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) permit optarea pentru unul din doua moduri diferite de recunoastere si prezentare de evenimente sau tranzactii similare, unul dintre tratamente fiind considerat de baza, iar celalalt este permis ca alternativ.

Declaratia de intentie a Consiliului IASC din 1990 asupra Comparabilitatii situatiilor financiare a oferit urmatoarea explicatie "Consiliul a ajuns la concluzia ca ar trebui sa recurga la utilizarea termenului <<de baza>> in locul termenului propus de <<preferat>> (termenul propus in E32, Comparabilitatea situatiilor financiare) in acele putine cazuri in care el continua sa permita o varianta a tratamentului contabil pentru tranzactii si evenimente similare. Termenul <<de baza>> reflecta mai indeaproape intentia Consiliului de a indentifica un punct de referinta atunci cand opteaza pentru una dintre alternative".

< prima pagina >

2.Scurt istoric

Contabilitatea ca sistem, asa cum se prezinta ea astazi, este rezultatul unui lung proces istoric, in cursul caruia s-a transformat dintr-o simpla tehnica de inregistrare a schimburilor comerciale, intr-un mijloc de control si prevedere, apoi intr-un instrument de gestiune si furnizor de informatii pentru o paleta larga de utilizatori - de la management pana la actionarii si colaboratorii externi ai intreprinderii- ca baza pentru luarea de decizii legate de intreprindere.

Daca pana nu de mult multitudinea de sisteme contabile faceau informatia contabila destul de greu de comparat, date fiind modurile diferite de tratare si reprezentare contabila a acelorasi tipuri de evenimente sau tranzactii, odata cu aparitia IASC, in 1973, se incearca introducerea unor standarde contabile care sa defineasca intr-un mod unitar si sa limiteze numarul de optiuni contabile legate de recunoasterea si prezentarea contabila a evenimentelor sau tranzactiilor similare. Cu toate acestea IAS nu ofera sabloane sau modele "tip", ci incurajeaza utilizarea unor anumite conventii si principii generale in constructia rationamentului profesional.

Chiar si IASC, inca din 1989, prin proiectul E32 "Comparabilitatea situatiilor financiare", cauta reducerea numarului mare de optiuni din normele sale, norme elaborate anterior cu o oarecare "larghete", ca o consecinta a cautarii consensului - strategie care a dominat lucrarile organismului in perioada 1973-1988. Dealtfel, unul dintre rolurile Cadrului general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare este "de a asista Consiliul IASC in promovarea armonizarii reglementarilor, a standardelor contabile si a a procedurilor aferente prezentarii situatiilor financiare prin furnizarea unei baze pentru reducerea numarului de tratamente contabile alternative permise de IAS"

Proiectul ce viza obtinerea comparabilitatii situatiilor financiare a devenit realitate in 1993, an in care IASC a publicat 10 norme revizuite, aplicabile pentru prima data in exercitiile incepand cu 1995. Plecand de la aceasta data, dincolo de normele in care se retine o singura prelucrare contabila, au inceput sa opereze norme ce utilizeaza doua prelucrari contabile pentru tranzactii si evenimente de aceeasi natura. Una dintre prelucrari este denumita "prelucrare de referinta" sau "tratament de baza" (benchmark treatment), iar cealalta "prelucrare alternativ autorizata" sau "tratament alternativ permis" (allowed alternativ treatment).

< prima pagina >

3.Tratamente contabile conform IAS. Mod de aplicare in Romania.

IAS a incercat sa cuprinda intreaga paleta de evenimente si tranzactii economice ce pot avea loc intr-o economie in stabilirea tratamentelor contabile recomandate. in cadrul fiecarui IAS sunt definite tratamentul de baza si tratamentul alternativ permis (daca este cazul, nu in toate cazurile fiind permise doua tratamente contabile) pentru categoria de evenimente sau tranzactii la care face referire respectivul IAS.

intrucat intreprinderile din Romania care intra in sfera de aplicare a OMF 94/2001, respectiv a IAS, supun Situatiile Financiare auditarii unor auditori independenti, neadoptarea unuia dintre tratamentele contabile prescrise de catre IAS: de baza sau alternativ, pentru unul sau mai multe tipuri

1.Standardele Internationale de contabilitate 2001, Editura economica

2.Niculae Feleaga, Liliana Malciu - Politici si optiuni contabile (Fair acounting versus Bad Accounting), Editura Economica, 2002

3.Adrian Dutescu - Ghid pentru intelegerea si aplicarea Stndardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, 2001

4.OMF 94/2001.