Omul, cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu indrazneala si perseverenta la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.
Inmultindu-se, oamenii au adaugat peisajului natural, privelisti noi, transformand tinuturi aride in terenuri roditoare si oaze de verdeata, au creat noi soiuri de plante, au domesticit animale salbatice. Initial echilibrul natural nu a avut de suferit decat pe arii restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
O data cu revolutia industriala apoi cu noua revolutie tehnico-stiintifica, avioanele si rachetele brazdeaza astazi vazduhul si strapung norii, nave mari si puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transforma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.
Asadar, stiinta si tehnica, au ridicat nivelul de viata al omului. Reversul civilizatiei industriale actuale, al progresului material a fost si este periclitarea mediului natural. Datorita dezvoltarii economice au fost poluate solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie specii de plante si animale, iar omul se confrunta cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen universal. S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.
In continuare voi prezenta o mica parte din marile descoperiri .
Spre sfarsitul secolului XVIII, inceputul secolului XIX a avut loc Revolutia Industriala atunci cand schimbarile majore in agricultura, industria prelucratoare, industria miniera si de transport a avut un profund efect asupra socio-economicului si culturii in Marea Britanie. Revolutia industriala a marcat un important punct de cotitura in societatea umana, a fost una dintre cele mai importante evenimente din istorie. Cele mai semnificative inventii isi aveau originea in Occident, in primul rand in Europa si in Statele Unite Simbolul revolutiei industriale a fost masina cu aburi inventata de inginerul mecanic scotian James Watt, in 1765 si perfectionata de el pana in 1784. A urmat perioada marilor inventii precum: Suveica zburatoare a lui John Kay, razboaiele de tesut si masinile de egrenat bumbac, vaporul cu abur, locomotiva cu abur, telegraful, fotografia, dinamita folosirea cocsului in siderurgie etc.
Toate aceste inventii au contribuit la cresterea productivitatii in toate domeniile, scaderea preturilor de achizitie a serviciilor sau bunurilor astfel create.
Datorita automatizarii, oamenii au castigat mai mult timp liber, acesta fiind folosit in dezvoltarea spirituala si culturala, materializat prin creatii artistice de mare valoare.
Aparitia fabricilor a determinat migratia populatiei de la sat catre centrele urbane.
Astarastoae V., Trif Almos Bela (1998), Essentialia in Bioetica, Editura Cantes, Iasi, 1998;
Engelhardt Jr. H.T., Fundamentele bioeticii crestine. Perspectiva ortodoxa, Editura Deisis, Sibiu, 2005;
Grancea O., Ce este clonarea?, Editura Teora, Bucuresti, 1999;
Ionescu R., Problematica inceputului vietii umane in etica biomedicala contemporana. Implicatii teologice, extras din vol. Stiinta si teologie. Preliminarii pentru dialog, 2001.
Vasile Tran, Irina Stanciugelu, Teoria comunicarii, Comunicarea. Ro, 2003, pag. 132-134
Gheorghe, Virgiliu - Efectele televiziunii asupra mintii umane, Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2005.
Gheroghe, Virgiliu - Revrajirea lumii, Ed. Evanghelismos, Bucuresti, 2006.
www.wikipedia.org
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.