Contribuția camerelor de comerț și industrie la promovarea comercianților pe plan intern extern și a comerțului

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I: Notiunea de comerciant si categoriile comerciantilor
1.1- Notiunea de comerciant 3
1.2- Categoriile de comercianti 5
CAPITOLUL II : Camerele de Comert si Industrie din Romania
2.1 - Camera de Comert si Industrie a Romaniei 7
2.2 - Misiunea si statutul Camerei de Comert
si Industrie a Romaniei 10
2.3 - Camera de Comert si Industrie Galati 15
CAPITOLUL III : Camera Internationala de Comert
3.1 - Structura Camerei Internationale de Comert 27
3.2 - Servicii practice de afaceri 33
3.3 - Lupta impotriva criminalitatii comerciale si a coruptiei 34
CAPITOLUL IV : Camera Internationala de Comert in contextul actual
4.1 - Criza financiara si implicatiile acesteia 36
4.2 - Cresterea numarului de membrii in timpul 38
scaderii activitatii(economice)
4.3 - Seminarul bancar concentrat pe viitorul pietelor financiare
Internationale 39
4.4 - Schimburile comerciale ale Romaniei in anul 2009 40
CONCLUZII 41
BIBLIOGRAFIE 43
PRESCURTaRI 44

Extras din proiect:

Notiunea de comerciant si categoriile comerciantilor

1.1Notiunea de comerciant

Conceptia Codului comercial roman privind subiectele raporturilor comerciale.

Potrivit Codului comercial roman, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii.

intr-adevar, Codul comercial roman are la baza sistemul obiectiv. Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste anumite fapte de comert obiective prevazute de art. 3 C. com., indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant.

Daca savarsirea faptelor de comert are un caracter profesional, persoana in cauza devine comerciant (art. 7 C. com.). Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele si operatiunile efectuate de aceasta persoana sunt prezumate a fi comerciale (art. 4 C. com.).

Daca insa savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental, raportul juridic care se naste este supus legilor comerciale, dar persoana care le-a savarsit pastreaza calitatea de necomerciant (art. 9 C. com.).

Situatia este aceeasi si in cazul in care actul incheiat este fapta de comert numai pentru una din partile actului juridic, iar pentru cealalta parte este act juridic civil; actul juridic va fi supus legilor comerciale, fara ca prin aceasta persoana pentru care actul nu este fapta de comert sa devina comerciant (art. 56 C. com.).

Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii, totusi, in principal, activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti. Aceasta realitate il indreptatea pe ilustrul comercialist I.L. Georgescu sa afirme: ,,comerciantul este cel mai de seama actor al vietii economice si juridice."

Avand in vedere rolul comerciantilor in activitatea comerciala, Codul comercial precizeaza notiunea de comerciant si reglementeaza statutul juridic al comerciantilor.

Definitia comerciantului. Codul comercial nu da o definitie a comerciantului, ci

precizeaza cine are calitatea de comerciant. Articolul 7 C. com. prevede ca ,,Sunt comercianti

aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita, si societatile

comerciale."

Deci, au calitatea de comerciant persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita si societatile care au ca obiect activitatea comerciala.

in lumina dispozitiilor citate, comerciantul poate fi definit ca orice persoana - fizica sau juridica - care desfasoara activitate comerciala adica savarseste fapte de comert cu caracter profesional.

intrucat activitatea comerciala cuprinde, atat activitatea de producere a marfurilor si serviciilor, cat si activitatea de circulatie (distributie) a marfurilor, notiunea de comerciant este o notiune generica; ea desemneaza orice persoana - fizica sau juridica - care desfasoara, in mod profesional, o activitate comerciala, indiferent de obiectul acesteia.

Interesul practic al definirii notiunii de comerciant. Precizarea notiunii de comerciant prezinta un mare interes practic. Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantilor, cu consecinte deosebite asupra raporturilor juridice la care participa.

a)in interesul bunei desfasurari a activitatii comerciale si al protejarii intereselor participantilor la aceasta activitate, legea instituie anumite obligatii pentru comercianti, considerate obligatii profesionale ale comerciantilor.

Astfel, inainte de inceperea activitatii comerciale, comerciantul este obligat sa ceara inmatricularea in registrul comertului; in cursul exercitarii activitatii trebuie sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege; la incetarea activitatii, trebuie sa ceara radierea inmatricularii din registrul comertului.

De asemenea, orice comerciant are obligatia sa tina anumite registre comerciale (de contabilitate) in care sa consemneze toate operatiunile comerciale (art. 22 C. com.).

in sfarsit, comerciantul este obligat sa desfasoare activitatea comerciala in conditiile unei concurente loiale.

b)Pentru a asigura o certitudine asupra naturii si regimului juridic al actelor si operatiunilor savarsite de comerciant, legea instituie o prezumtie de comercialitate; toate actele si operatiunile savarsite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comert si, deci, supuse legilor comerciale (art. 4 C. com.).

Actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale,

derogatorii de la regimul actelor juridice civile: in obligatiile comerciale codebitorii sunt

prezumati ca s-au obligat solidar (art. 42 C. com.); datoriile comerciale in bani produc

dobanda de drept, din ziua cand devin exigibile (art. 43 C. com.); in obligatiile comerciale,

judecatorul nu poate acorda un termen de gratie (art. 44 C. com.); in raporturile comerciale, retractul litigios este interzis (art. 45 C. com.); dovada drepturilor rezultand din actele comerciale se poate face cu orice mijloace de proba admise de lege (art. 46 C. com.).

d)in cazul insolventei, comerciantul poate fi supus procedurii insolventei.

e)Comerciantii pot participa la constituirea unor camere de comert si industrie, ca organizatii profesionale, destinate sa promoveze si sa apere interesele lor.

f)Comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat din activitatea comerciala.

1.2 Categoriile de comercianti

Precizari prealabile. Potrivit art. 7 C. com., comerciantii se impart in doua categorii: comerciantii persoane fizice (comerciantii individuali) si societatile comerciale (comerciantii colectivi). Acestea sunt principalele categorii de comercianti, dar nu sunt singurele categorii, in temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 26/1990, la acestea se adauga regiile autonome si organizatiile cooperatiste. Prin Legea nr. 161/2003 a fost reglementata o noua categorie de comercianti - grupurile de interes economic.

O situatie aparte o au micii comercianti.

Comerciantii persoane fizice. Persoanele fizice au calitatea de comerciant daca

savarsesc fapte de comert cu caracter profesional.

in conceptia Codului comercial, comerciantul persoana fizica este definit nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesional, ci prin actele si operatiunile, adica prin faptele de comert pe care le savarseste in mod profesional.

Conditiile in care persoanele fizice pot efectua o activitate comerciala sunt stabilite prin Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.

Persoanele fizice pot desfasura activitati economice in mod individual sau pot constitui. asociatii familiale.

Asociatia familiala se infiinteaza la initiativa unei persoane fizice si se constituie din membrii de familie ai acesteia (sotul, sotia si copiii acestora) care au implinit varsta de 16 ani, precum si rudele acestora pana la gradul al patrulea inclusiv.

Asociatia familiala este o forma asociativa lipsita de personalitate juridica. Ea este reprezentata in relatiile cu tertii de persoana din initiativa careia s-a infiintat

Bibliografie:

1)Ana Cojol, Mirela Matei - Relatii valutar-financiare internationale, Editura Universitatii "Petrol-Gaze" din Ploiesti, 2006;

2)Alexandru Ioan - Colectiune de legile Printipatele Unite Romane,Bucuresti,1865

3)Bran Paul, Ionela Costica - Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, 1999;

4)Stanciu D. Carpenaru - Drept comercial Roman, editia a VII-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2007

5)Viorel Daghie, Raducan Oprea, Doina Mihaila - Drept comercial Roman, Editura National, 2001;

6)Radu I. Motica, Vasile Popa - Drpt comercial Roman si Drept Bancar, Editura Lumina Lex, 1999;

7)Comerciantul, Revista de drept comercial, nr. 5/1995, pg. 6;

8)Dumitru Mazilu, Dreptul comertului international, Revista de drept commercial, anul XIX, nr. 5/2009

9)LEGEA Nr. 139 din 12 mai 1990

10)LEGEA Nr. 335 din 3 decembrie 2007

11)*** - www.ccir.ro

12)*** - www.cciagl.ro

13)*** - www.iccwbo.org

14)*** - www.icc.org

15)*** - www.indaco.ro

16)***http://www.cciph.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=124&Itemid=74

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Contributia camerelor de comert si industrie la promovarea comerciantilor pe plan intern extern si a comertului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
45 pagini
Imagini extrase:
45 imagini
Nr cuvinte:
16 067 cuvinte
Nr caractere:
89 224 caractere
Marime:
72.56KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Comerț
Tag-uri:
comert, promovare, comercianti
Predat:
la facultate
Materie:
Comerț
Sus!