Clasificarea tulburarilor de memorie in cantitative si calitative, fiecare cu subgrupe, este doar de ordin teoretic si didactic fiindca nu se poate afirma ca intr-o tulburare calitativa de memorie nu este afectat si aspectul ei cantitativ.
Insa studiind tulburarile memoriei dupa acest criteriu se poate face o raportare clara la importanta si ponderea lor intr-un anumit tablou psihopatologic si le putem corela mai exact cu entitatile psihopatologice in care apar.
TULBURARI CANTITATIVE DE MEMORIE
I. HIPOMNEZIA
II. HIPERMNEZIA
III. AMNEZIA
I. HIPOMNEZIA
Hipomnezia reprezinta o scadere a functiei mnezice, putand fi studiata din punct de vedere al celor trei aspecte ale functiei memoriei : fixare, pastrare, evocare.In hipomnezii cele trei etape ale functiei mnezice sunt diminuate cantitativ, adica, functioneaza cu un randament scazut.
Nevrozele si surmenajul intelectual sunt tipice pentru hipomnezie. In aceste boli, slabirea globala a functiilor psihice (atentia, concentrarea) influenteaza scaderea memoriei. Este afectata doar cantitativ fixarea, mai ales in sfera senzoriala, perceptiva dar si ideativa.
Logic, bolnavul recunoaste ca atunci cand isi impune sa se concentreze isi aminteste un anumit lucru. Oricum hipomnezia afecteaza global toate cele trei etape ale memoriei.
Hipomnezia poate apare in orice situatie de afectare organolezionala mai putin grava a creierului, ca si in forme usoare de oligofrenie, la posttraumatici cu cerebrastenie sau afectiuni sechelare de orice fel ale creierului.In aceste cazuri fixarea, pastrarea si evocarea sunt afectate impreuna.
In depresiile psihotice, afectivitatea este atat de profund modificata hipertimic negative incat fixarea este foarte mult diminuata prin detasarea bolnavului fata de realitate.
Depresivul psihotic, nu observa, aproape ca este absent, nu fixeaza decat foarte putin, in schimb evoca selectiv evenimente din trecut, evenimente negative, fiindca el traieste in trecut in lumea acestor evenimente negative.
In formele incipiente ale dementelor care debuteaza lent se pot sesiza hipomnezii care sunt observate de bolnav. In demente memoria este o functie ce se deterioreaza in mod primar, aducand dupa sine dezastrul vietii psihice in totalitate prin evolutia acestei deteriorari.
La psihopati hipomnezia poate sa apara in decompensarile nevrotice ale acestora.
II. HIPERMNEZIA
Este considerata exacerbarea cantitativa memoriei si nu constituie niciodata o tulburare psihica primara fiind intotdeauna secundara tulburarilor mai grave ale altor functii sau stari psihice.
Astfel, tulburarile structurii de personalitate pot cauza evocari excessive. In psihopatia paranoica, in functie de ideea dominanta de tendintele interpretative sunt fixate si evocate o multitudine de fapte, date, corelate cu acestea pe care in mod normal psihismul nu le fixeaza.
Modificarile organolezionale ale creierului stari infectioase toxice, stari de soc pot provoca amnezii. La unii oligofreni pot apare hipermnezii uimitoare coexistand cu o serioasa deficienta cognitiva.
Hipermneziile mai pot aparea: dupa consumul de psihodisleptice si psihedelice, in psihozele reactive ( hipermnezie selectiva legata de evenimentul semnificativ psiho traumatizant pentru bolnav ) si in marile manii, aici hipermnezia fiind secundara tulburarilor de afectivitate, hipertimiei pozitive excesive asociata cu o tahipsie marcata.
III. AMNEZIILE
Aceasta subgrupa a tulburarilor cantitative de memorie semnifica pierderea totala a fortei mnezice. Raportat la etapa fixarii, evocarii, ele au fost clasificate dupa Ranchsburg in amnezii de fixare ( antergrade ) si amnezii de evocare (retrograde).
1. Amnezia de fixare ( anterograda )
Daca procesul de fixare mnezica este un act intelectual complex, in amnezia de fixare scade aceasta capacitate uneori pana la posbilitatea de a fixa evenimente, idei, imagini.
Constiinta reprezinta un factor esential in fixarea mnestica. Starile psihopatologice in are este afectata claritatea constiintei ( stari confuzionale de diferite etiologii, stari reactive, psihogene sau psihoze in faza acuta ) influenteaza profund functia mnezica de fixare.
La acesti bolnavi constructia prezentului este imposibila, raportarea la dimensiunile realului nu se mai poate face, aparand o discontinuitate, o ruptura a vietii psihice din punct de vedere al constructiei trecut - prezent - viitor pentru ca toate acestea se realizeaza printr-o fixare mnezica acum imposibila. Aceasta pentru ca actiunea traita in stare confuziva nu poate fi fixata si transformata in evocare, de fapt nu se fixeaza nimic si nu se poate evoca ceea ce nu s-a fixat.
2.Amnezia de evocare (retrograda)
Este forma de amnezie in care procesul mnezic de evocare este tulburat progresiv in sens retrograd, din momentul interventiei bolii. Boala evoluand procesul dismnezic devine progresiv, deci si anterograd. Practic, in timp amnezia devine anteroretrograda fiindca este vorba de afectarea atat a memoriei de evocare cat si a celei de fixare. Pe masura evolutiei bolii amnezia devine progresiva evoluand in paralel cu acesta.
Faptul ca bolnavul evoca mai corect evenimentele fixate cu mult inaintea debutului bolii fata de cele recente indica o destructurare a psihicului in sfera cognitiv - logica, in capacitatea de sistematizare.
TULBURARI CALITATIVE DE MEMORIE
Spre deosebire de cele cantitative care afecteaza global procesul mnezic, cele calitative se refera in special la tulburari ale evocarii, care sunt subimpartite in doua mari grupe :
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
