Moto: ,,Nu biserica se transforma in stat, va rog sa luati bine aminte. Spre asta nazuia Roma in visurile sale! Cea de a treia ispita a diavolului! Dimpotriva, statul se transforma in biserica, se ridica pana la ea pentru a pastori asupra intregului pamant ceea ce este suprema menire a credintei pravoslavnice (ortodoxe, n.m., E.M.) pe lumea asta. Si luceafarul acesta se va aprinde in Rasarit".[1]
,,Ne confruntam cu intrebarea privind rolul religiei in viata publica a ,,democratiilor care se nasc", si necesitatea vitala ca organizatiile religioase sa devina parte a emergentei societati civile in loc sa caute aliante politice nesanatoase cu statul".[2]
Viziunea personajului citat in prima parte din moto-ul acestei lucrari implica nu o coexistenta a Bisericii Pravoslavnice (Ortodoxe) cu Statul ci, mai mult, o respingere a acestui rau prin reconstructia Statului pe principii crestine.
In aceasta lucrare voi analiza relatia Bisericii cu statul in privinta educatiei religioase in scolile publice din Romania. Analiza cantitativa si calitativa - a legislatiei vizand educatia religioasa, a modului in care legislatia a fost aplicata si a unora dintre consecintele acestora - urmareste probleme care circumscriu termeni precum libertatea religioasa, noile fenomene religioase[3], si care conduc la o redefinire a spatiului public si a rolului religiei, cu aspectele caracteristice: relatia dintre stat si organizatiile religioase.
Se vor evidentia astfel intrepatrunderea si interrelationarea celor doua aspecte principale ale libertatii religioase: aspectul formal, institutional, legal si aspectul informal, conectat cu atitudinile personale si sociale fata de noile forme si manifestari religioase.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
