1. Privire generala asupra Sistemelor Informatice Geografice
1.1 Definitii, terminologie, istoric-evolutie, stadiul actual si tendinte
GIS este acronimul in limba engleza pentru Sisteme Informationale Geografice: Geographic Information Systems (SUA), Geographical Information Systems (Marea Britanie, Australia, Canada), Geographical Information Science (academic).
,, o forma particulara a Sistemelor Informatice aplicata datelor geografice...Un ansamblu de echipamente, programe si proceduri proiectat pentru stocarea, administrarea, manipularea, analiza, modelarea si vizualizarea datelor spatiale pentru rezolvarea problemelor de planificare complexa si administrare"(Goodchild&Kamp 1990).
GIS-ul reprezinta combinarea administrarii datelor cu continut si indexare, reprezentarii spatiale si a tehnicilor de analiza in scopul facilitarii intelegerii entitatilor lumii reale si a interactiunilor dintre acestea.
Evolutia GIS
Idea de a concentra in cadrul unei harti diferite straturi tematice si fenomene geografice, a existat cu mult inainte de aparitia calculatorului.
De exemplu harta bataliei de la Yorktown (toamna anului 1781), creatie a cartografului francez Louis-Alexandre Berthier, reda destul de bine traseele trupelor implicate in lupta.
In anul 1819, francezul Pierre Charles Dupin a intocmit prima harta choropleta (redarea prin umbre a suprafetelor), ce reda distributia si intensitatea analfabetismului in Franta, aceasta reprezentand, poate, prima harta statistica moderna.
La jumatatea secolului al XIX-lea, apare "Atlas to Accompany the Second report of the Irish Railway Commissioners", ce reda pe aceeasi harta date despre populatie, migratia acesteia precum si date geologice si topografice.
De asemenea doctorul John Snow a realizat o harta pentru a reda locatiile deceselor cauzate de holera din centrul Londrei, in anul 1854, pentru a identifica sursa contaminarii, aceasta constituind un exemplu timpuriu de analiza geografica.
De-a lungul evolutiei sale, din 1950 si pana astazi, putem observa 3 faze delimitate in functie de aplicatii, date si interactiunea dintre utilizatori si furnizori (Crain si MacDonald, 1984).
In prima faza (perioada 1950 - inceputul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creata ca un instrument capabil sa stocheze, organizeze si sa determine extinderea datelor existente. Pentru acest lucru a fost implementata si definita o structura a datelor compusa din date primare (puncte, linii, suprafete, rastere) si functii pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea, interogarea datelor (Massimiliano Cannata, 2006).
In cea de-a doua faza (sfarsitul anilor '80 - inceputul anilor '90), Sistemele Geografice Informationale au fost fortate sa evolueze spre analiza. In aceasta faza au fost implementate functii si "interfete grafice prietenoase" pentru a usura interactiunea cu utilizatorii. Utilizatorii au posibilitatea sa sorteze, selecteze, extraga, reclasifice si sa reproiecteze datele dupa diferite criterii geografice, topologice, statistice.
Incepand cu sfarsitul anilor 1990, Sistemele Informationale Geografice intra intr-o noua era. In aceasta etapa, GIS-ul incearca sa devina un instrument de decizie si manipulare a informatiei. In anii 2000, se indreapta catre Web, devenind tot mai popular. Astazi, GIS-ul este mult mai prietenos si nu mai este folosit doar de experti, el fiind utilizat si de geologi, ecologi, doctori, economisti, etc. Cu ajutorul lui se pot accesa, gestiona date in diferite formate si stocate in diferite locuri. Aplicatiile sunt in mare masura axate pe gestionarea cat mai buna a diferitelor fenomene, si de luarea de decizii eficiente (Spatial Decision Support Systems).
Aceasta ar fi in linii mari evolutia Sistemelor Informationale Geografice pana in momentul de fata, fiind foarte posibil sa fi sarit peste anumite evenimente. Prin urmare articolul este deschis completarilor si rog pe cei ce stiu evenimente marcante in evolutia GIS, sa sesizeze acest lucru.
Tendinte GIS pe plan mondial
Prezent pentru a cincea oara la eveniment din partea corporatiei, Robert Nagy, Regional Channel Manager pentru Europa Centrala si de Sud-Est, Hexagon Geospatial, a subliniat ca schimbarea este cuvantul aflat la ordinea zilei si a prezentat o parte din tendintele cu impact puternic in zona tehnologiei geospatiale, dar si principalele provocari ale pietei geospatiale.
,,Tendintele globale care genereaza regulile in prezent sunt: mobilitatea, arhitecturile orientate catre servicii, cloud-ul, virtualizarea, integrarea senzorilor si convergenta canalelor de comunicare. In prezent, se manifesta o cerere din ce in ce mai mare pentru analize tridimensionale, de adoptare a dronelor intr-un numar din ce in ce mai mare de utilizari, mai ales in cele civile, minerit, agricultura. E nevoie de solutii simple, care iti permit sa-ti atingi obiectivul prin apasarea unui singur buton", a declarat Robert Nagy.
1.2 Scopul si necesitatea utilizarii GIS in silvicultura. Avantaje.
Se ocupa cu utilizarea instrumentelor de: GIS, teledetectie, fotogrammetrie si cartografie.
Obiective:
- realizarea de baze de date spatiale pentru eficientizarea gospodaririi fondului forestier
exploatarea bazelor de date spatiale prin analize GIS, harti digitale; crearea si exploatarea modelelor digitale ale terenului DTM, etc.
- interpretarea si analiza produselor standard derivate din datele satelitare existente
prelucrarea, analiza si interpretarea imaginilor satelitare in diverse scopuri; controlul si validarea prin masuratori de teren cu dispozitive laser si GPS
- realizarea de ortofotoplanuri pe baza de imagini aeriene sau satelitare de inalta rezolutie spatiala pentru actualizarea informatiilor existente pe planurile topografice
- aplicatii de fotogrammetrie digitala satelitara
- integrarea datelor de teledetectie cu bazele de date vectoriale in scopuri forestiere si nu numai.
1.3 Legatura GIS cu alte tehnologii (teledetectie, fotogrametrie, masuratori terestre). Integrarea tehnologiilor - geomatica.
Pentru proiectarea si exploatarea unui GIS sunt necesare aporturile, in proportii variate, ale multor discipline, fiecare avand o pondere mai mare sau mai mica in diferite faze de proiectare sau utilizare. In cele ce urmeaza vom enumera cele mai importante discipline care au condus la promovarea si dezvoltarea GIS.
Cartografia-furnizeaza principala sursa de intrare pentru datele geografice sub forma de harti
-cartografia digitala detine metode de reprezentare digitala si de manipulare a caracteristicelor geografice precum si metode de vizualizare.
Teledetectia-detine tehnici de achizitie procese si corectie imaginilor aeriene si satelitare, analiza de imagini contine functii sofisticate.
V. Gancz - Sistemul Informatic Geografic (GIS) in Silvicultura-Note de curs. Partea I - Introducere in GIS
V. Gancz - Sistemul Informatic Geografic (GIS) in silvicultura-Indrumar de lucrari practice (2015-2016)
Zoran, Maria, Caian, Mihaela, Gancz, V. (2008) - Tehnici de Teledetectie si Modelare Matematica pentru Evaluarea si Predictia Starii Vegetatiei Forestiere, editura Conspress, ISBN 978-973-100-033-6
Cap.3, Subcap.3.2-Caracteristicile spectrale ale vegetatiei forestiere (p.73-78)
Cap.7,Subcap.7.6-Crearea unui sistem GIS in silvicultura (p.188-209)
Cap.8,Subcap.8.5-Utilizarea interpretarii vizuale asistate, a imaginilor Landsat ETM+, pentru realizarea hartii tipurilor de ecosisteme forestiere a Romaniei, pe o zona test (p.245-250)
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
