Contribuția organizațiilor internaționale în dezvoltarea dreptului internațional

1.1 Relatiile internationale si evolutia dreptului international

Dreptul international a aparut si s-a dezvoltat din nevoia formularii unui cadru ordonat pentru relatiile interstatale. Evolutia sa, pornind de la elementele normative disparate si de natura strict bilaterala, inca din perioada antichitatii, s-a caracterizat printr-o dinamica exponentiala.

Dreptul international si relatiile internationale nu sunt si nu pot fi doua sisteme autistice; ele comunica si se influenteaza reciproc. Desigur, determinant ramane nivelul structural - cel al relatiilor internationale, dreptul international, ca ansamblu normativ, fiind un nivel suprastructural, ce reflecta modificarile petrecute in relatiile dintre state. El nu are insa un caracter pasiv, de reflectare, de "fotografiere" a ceea ce se petrece in mediul international. Se accentueaza tot mai mult rolul sau de instrument, de factor de coordonare si reglementare a relatilor internationale.

Aceasta dubla functionalitate este reflectata si de complementaritatea activitatilor de codificare cu cele de dezvoltare progresiva a dreptului international - evidentiata in special in activitatea Comisiei de drept international a Natiunilor Unite.

G. Fitzmaurice, unul dintre raportorii Comisiei de drept international a ONU, a propus urmatoarea definitie:

,, O asociere de state, constituite prin tratat, inzestrata cu o constitutie si organe comune si posedand o personalitate juridica distincta de cea a statelor membre."

Cele doua conventii de la Viena (1969 si 1986) privind dreptul tratatelor nu au preluat ca atare definitia data de Fitzmaurice, ci au definit organizatiile internationale ca ,,organizatii interguvernamentale, excluzand organizatiile neguvernamentale (ONG) care, desi opereaza la nivel international, nu se realizeaza prin intermediul statelor.

Profesorul Bindschedler da o alta definitie care vine in completarea celei date de G. Fitzmaurice. In opinia lui, organizatia internationala ,,este o asociatie de state, stabilita prin si bazata pe un tratat, care urmareste scopuri comune si care are organe speciale proprii, indeplinind functii particulare in interiorul organizatei." Definitia adauga un element nou ,,scopul comun", dar omite cerinta ca organizatia sa aiba personalitate juridica distincta de cea a statelor membre.

In concluzie, nu exista pana in prezent o definitie a organizatiilor internationale unanim acceptata.

Pentru ca o asociere sa poata fi considerata organizatie internationala, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1. La respectiva asociere sa participe, in calitate de parti contractante, statele. In intelesul dat prin art. 2 al Conventiei de la Viena din 1969, organizatiile internationale sunt fondate de catre state si functioneaza prin vointa acestora.

2. Actul constitutiv al organizatiei sa reflecte acordul de vointa al statelor membre fondatoare. De regula, acest acord imbraca forma unui tratat care in majoritatea cazurilor este un tratat multilateral. Tratatul de constituire contine angajamente mutuale si impune statelor o anumita cooperare in cadrul organizatiei si cu organizatia insasi. Prin tratatele constitutive se creeaza drepturi si obligatii reciproce, opozabile tuturor membrilor.

3. Asocierea statelor in organizatii internationale presupune urmarirea unor obiective si scopuri comune.

4. Organizatia internationala trebuie sa aiba o structura institutionala proprie. Ea trebuie sa dispuna de un numar de organe, cu functionare periodica sau permanenta, prin intermediul carora sa isi poata desfasura activitatea, conform statutului. Intre aceste organe, sa figureze cel putin un organ format din reprezentantii tuturor statelor membre - organ autonom care nu depinde de un anume stat.

5. Pentru a fi considerata organizatie internationala, asocierea dintre statele membre trebuie sa se stabileasca si sa se desfasoare in baza normelor de drept international.

6. Sa aiba personalitate juridica proprie - de drept intern si de drept international -, in temeiul careia organizatia beneficiaza de drepturi si isi asuma obligatii pe teritoriul oricaruia dintre statele membre sau in raporturile cu acestea ori cu alte subiecte de drept international

Pana la crearea Organizatiei Natiunilor Unite, in literatura de drept international au existat putine opinii in legatura cu statutul organizatiilor internationale, si anume, daca ele au sau nu personalitate juridica. Referindu-se la Comisia pentru reparatii creata in urma primului razboi mondial, J. F. Williams afirma: "Intregul comportament

- Dr. International Public - sinteze pentru examen. Editia II, ed. All Beck

Adrian Nastase, Cristian Jura.

- Dr. International Public. Editia II, ed. Lumina Lex, Bucuresti,2005

prof.univ.dr. Dumitru Maziliu.

- www.facultate.regielive.ro

- www. Wikipedia. Org