INTRODUCERE
In zilele noastre, prin cuvantul "informatica" (termen care in Franta a fost consacrat
oficial abia in 1967, reprezentand din punct de vedere etimologic o contractie intre "informatie"
si "automatica") desemnam una dintre cele mai recent aparute stiinte. Este vorba, mai precis, de
domeniile stiintific, tehnologic si industrial, raportate la tratarea automata a informatiei de catre
masini precum calculatoare, console, terminale, roboti.
Paradoxal, daca stam sa ne gandim la toate ingradirile epocii comuniste, in 1971, deci la doar 5
ani de la intrarea oficiala a cuvantului "informatica" in vocabularul europenilor, Consiliul de
Ministri al Romaniei de la acea vreme decide infiintarea liceelor cu profil informatic. Tot
atunci sunt puse, deci, si bazele studiului informaticii in cadrul invatamantului preuniversitar
romanesc.
Daca la inceput informatica a fost considerata ca fiind nascuta din matematica, de la
aparitia sa si pana in prezent lucrurile au evoluat intr-un ritm inimaginabil de alert, in zilele
noastre sunt cunoscute mai multe sub-ramuri ale sale.
Ceea ce ne intereseaza in mod special, din punct de vedere al analizei de fata, este informatica
sub aspectul studiului algoritmilor, a implementarilor acestora in limbaje de programare si a
transpunerii in practica, prin programarea lor pe un calculator.
Din acest punct de vedere, studiul informaticii in liceu are in prezent urmatoarea
structura:
- in clasa a IX-a se studiaza algoritmii elementari si implementarea lor intr-un limbaj de
programare;
- in clasa a X-a se insista in special pe notiuni mai strans legate de limbajul de programare
(siruri de caractere, structuri ce pot ingloba mai multe date (de tip inregistrare), subprograme);
- in clasa a XI-a se introduc cateva dintre metodele principale de programare (Backtracking,
Divide et Impera, Alocare Dinamica si Structuri de Date, Teoria Grafurilor)
Pana in anul scolar 2006-2007 (inclusiv), in programa scolara a clasei a XII-a era
prevazut studiul bazelor de date, limbajul folosit fiind in special FoxPro. Acest limbaj a
cunoscut o popularitate larga intre anii 1990-2000, insa, o data cu evolutia tehnicii de calcul si
aparitia altor instrumente, a inceput sa se deprecieze. Desi Microsoft a continuat (si continua)
sa il mentina, elaborand si versiuni Visual ale sale, in prezent nu mai este asa de folosit. Un alt
inconvenient al sau este acela ca permite manipularea bazelor de date si intr-un mod mai putin
conventional, folosind propriul limbaj, deci fara respectarea standardelor SQL.
Pe de alta parte, incepand cu 1995, reteaua Internet a cunoscut o dezvoltare exploziva,
de unde a aparut si necesitatea dezvoltarii unor unelte de programare corespuzatoare. Toate
acestea au condus la impunerea unei schimbari, devenita efectiva din anul scolar 2007-2008,
cand structura programei scolare destinata claselor a XII-a a fost modificata, ingaduind, din
punctul de vedere al profesorului, o abordare mult mai permisiva, deoarece poate alege dintre
modulele pe care le va preda.
Unul dintre modulele ce pot fi alese si in sprijinul caruia vine lucrarea de fata, este cel
denumit "Programare WEB". Dupa experienta anului scolar 2007-2008 de predare a acestui
limbaj conform noilor programe si dupa experienta anului scolar 2006-2007, cand am propus
studiul unui curs optional de PHP, pe care elevii si l-au ales, voi face cateva observatii si voi
incerca sa trag cateva concluzii.
In primul rand, studiul limbajului HTML in vreunul dintre anii scolari precedenti poate
fi de mare ajutor. In acest caz, in cadrul materiei capitolului al II-lea profesorul se poate ocupa
mai amanuntit de automatizarea paginilor web cu ajutorul script-urilor Java.
De asemenea, datorita similitudinii foarte mari dintre C++ si PHP (si de asemenea si
JavaScript), elevii care au studiat limbajul C++ au un avantaj foarte mare fata de cei care au
studiat Pascal.
Un atu extraordinar al limbajului PHP consta in acela ca interfata (atat cea de intrare cat
si cea de iesire) poate fi foarte mult imbunatatita fata de cea a limbajului studiat in clasele IXXI
prin introducerea de elemente grafice si de culoare.
Un alt element foarte atractiv al sau consta in functiile de programare grafica. Din
pacate, acest capitol foarte spectaculos al informaticii nu este inclus nicaieri in mod explicit, in
nici una dintre programele scolare, ci este trecut sub tacere. Personal, consider ca includerea sa
in cadrul programei obligatorie ar fi binevenita, inca din primul an de liceu, deoarece ar
reprezenta in primul rand un factor de atractivitate, iar in al doilea rand ar familiariza elevii cu
lucrul efectiv in coordonate carteziene, cu reprezentari grafice si cu proprietati ale acestora.
Asadar, PHP are toate sansele de a fi un limbaj usor de invatat de catre elevi. In mare parte,
insusirea sa se petrece intr-o mare masura.
Este necesar ca elevii sa lucreze cat mai mult din punct de vedere practic, deci sa
implementeze pe calculator cat mai multe exemple, sa testeze cat mai multe functii si situatii.
1. Ben Forta, SQL in lectii de 10 minute, Editura Teora, 2004
2. Traian Anghel, Programarea in PHP. Ghid practic, Iasi, Editura Polirom, 2005;
3. Julie C. Meloni, Invata singur PHP, MySQL si APACHE, Bucuresti, Editura Corint, 2005;
4. Larry Ulman, PHP si MySQL pentru site-uri web dinamice, Bucuresti, Editura Teora, 2006;
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
