Se spune despre Maramures ca reprezinta un muzeu deschis cunoscut in special pentru bisericile de lemn ce au fost bine conservate, mai ales pentru complexul celor opt biserici de lemn inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru asezarile rurale de aici si pentru stilul de viata neschimbat al locuitorilor acestei regiuni, morosenii. Ne putem intreba de ce cei care au vizitat aceasta regiune doresc sa se reintoarca oricand aici? Cu siguranta vom gasi imediat raspunsul; considerata ca fiind unica, aceasta imbina trei elemente importante: peisajele incredibile, cu satele traditionale construite din lemn, locuitorii cinstiti, ospitalieri si civilizatia lemnului cu faimoasele biserici ale caror turle se pot observa din indepartare. Lucrarea de fata este structurata in cinci capitole si a avut ca principal scop evidentierea principalelor resurse turistice de care dispune judetul Maramures, facand o analiza, o inventariere a obiectivelor turistice de natura antropica si schimbarile suferite pana in ziua de astazi. Identifcarea resurselor turistice existente, valorificate si valorificabile, sunt necesare pentru a evidentia oferta actuala si prognoza evolutia viitoare. Aceasta tema mi se pare una extrem de interesanta datorita zonei geografice, fiind o destinatie unica in inima Europei, care datorita caracterului relativ izolat s-au conservat extrem de bine traditiile, obiceiurile, portul etc. Primul capitol al acestei lucrari este dedicat cunoasterii anumitor aspecte teoretice. Se va prezenta succint metodologia utilizata in vederea realizarii acestei lucrari si nu in ultimul rand se vor trata unele elemente teoretice ce definesc potentialul turistic antropic. Urmatorul capitol este consacrat caracterizarii judetului Maramures. Intram in cunoasterea ariei de studiu, in precizarea cadrului geografic urmand a se prezenta succint elementele istorice ce au dus la formarea acestei regiuni, descrierea primelor forme de organizare social-politica a romanilor din aceasta zona, aparitia si instalare in regiune a grupurilor de germani, maghiari, slavi, evrei, turci, ucrainieni, tatari etc.
In cadrul capitolului trei se va face o analiza a potentialului turistic antropic, a ceea ce dispune. Judetul Maramures are o oferta turisica extrem de bogata, plecand de la obiectivele de natura culturala, istorica, religioasa si ajungand la incantarea turistului cu cele mai incantatoare peisaje traditionale, a asezarilor rurale cu o arhitectura deosebita si manifestarile etno-folclorice ce sunt vechi de zeci de ani, totusi bine pastrate, avand loc si in ziua de azi. O atractie extrem de deosebita o reprezinta bisericile de lemn maramuresene, exemple unice care combina perfect stilul gotic cu traditionala constructie de lemn. Vom patrunde subtil si in bucataria traditional
5
maramureseana ce incanta fiecare turist care trece pragul. O oferta diversa cu un mare potential turistic ce incanta privirea si sufletul fiecarui trecator ce calca pe aceste meleaguri. In capitolul patru este prezentata starea infrastructurii de transport si cea turistica. Infrastructura insumeaza totalitatea bunurilor si mijloacelor prin care resursele atractive ale teritoriului sunt exploatate turistic. Odata cu dezvoltarea turismului si dezvoltarea infrastructurii specifica, apar mijloace ce sunt strict conditionate si direct orientate pentru deservirea acestei ramuri economice, ceea ce face mai facila si desfasurarea turismului la nivelul regiunii. Infrastructura de cazare este prezentata detaliat cu ajutorul graficelor realizate pe baza informatiilor obtinute din datele statistice, posibilitatile de cazare fiind diverse. In ultimul capitol m-am axat pe principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica, pentru a afla tendintele de manifestare a turistilor in zona Maramures, pe realizarea analizei Swot si realizarea unui circuit turistic.
6
Capitolul I. Aspecte teoretice
I.1 Metodologia cercetarii
In vederea realizarii lucrarii de fata s-a realizat o consultare bibliografica de specialitate, acesta fiind punctul de pornire in cercetarea realizata, cu lucrari mai simple sau mai elaborate stiintific, informatii si date statistice. In primul rand s-a facut o analiza descriptiva care este de o mare importanta mai ales daca este insotita si cu o corelare grafica sau cartografica, astfel incat informatia transmisa sa poata fi asimilata mult mai eficient de catre cititor. Utilizand metoda observatiei indirecte, metoda ce este esentiala in cercetarea geografica, s-a realizat descoperirea elementelor si informatiilor necesare. Astfel informatiile obtinute cu ajutorul metodei observatiei au fost exprimate calitativ si cantitativ cu ajutorul graficelor si hartilor grafice pentru a exprima relevanta subiectului tratat. Componentele din domeniul turismului au necesitat aplicarea
(2013, iulie 28). Preluat in luna mai 2014, de pe http://www.emaramures.ro/stiri/85523/TRADITII-PIERDUTE-Satul-maramuresean-nu-mai-are-caracter-afirma-secretarul-de-stat-in-Ministerul-Culturii-Radu-Boroianu-VIDEO
2. Bandula, O., Nadisan I. (1980). Maramures.Ghid turistic al judetului. Bucuresti: Ed. Sport-Turism.
3. Calea Ferata Forestiera Viseu de Sus/Romania. (fara an). Preluat pe 10 iulie, 2014, de pe http://www.cffviseu.ro/content/ro/valea-vaserului
4. Consiliul Judetean Maramures. (fara an). Preluat in luna mai 2014, de pe http://www.cjmaramures.ro/detaliu.aspx?eID=38&t=Obiectiveturistice&Node=54
5. Cucu, V., Stefan, M. (1979). Romania. Ghid atlas al monumentelor istorice. Bucuresti: Ed. Sport-Turism.
6. Dancus, D. (1986). Zona etnografica.Maramures. Bucuresti: Ed. Sport Turism.
7. Dancus, M., Cristea, G. (2000). Maramures. Un muzeu viu in centrul Europei. Bucuresti: Ed. Fundatiei Culturale Romane.
8. Emil, C. (1999). Bisericile de lemn din Maramures. Baia Mare: Ed. Gutinul.
9. Glavan, V. (2006). Potentialul turistic si valorificarea sa. Bucuresti: Ed. Fundatiei Romania de Maine.
10. Glavan, V. (2000). Turismul in Romania. Bucuresti: Ed. Economica.
11. Institutul National al Patrimoniului. (fara an). Preluat pe 13 iunie, 2014, de pe http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_MM.pdf
12. Institutul National de Statistica. (fara an). Preluat in luna mai 2014, de pe https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
13. Ivanciuc, T. (2007). Sighetu Marmatiei-ghid cultural-turistic. Sighetu Marmatiei: Ed. Echim.
14. Municipiul Sighetu Marmatiei. (fara an). Preluat pe 28 mai, 2014, de pe http://sighet.ro
15. Muntele, I., Iatu, C. (2006). Geografia Turismului. Concepte, metode si forme de manifestare spatio-temporala. Iasi: Ed. Sedcom Libris.
16. Retegan, I. (1980). Judetele Patriei. Maramures.Monografie. Bucuresti.
17. Revista VIP. (fara an). Preluat pe 8 iunie, 2014, de pe http://www.revistavip.net/Arhiva_RevistaVIP/Memorialul_de_la_Sighet_turism_negru__sau_turism_de_lumina/29/894
18. Stiri europene, caricaturi si reviste de presa. (fara an). Preluat pe 8 iunie, 2014, de pe http://www.voxeurop.eu/ro/content/article/88191-sighet-simbolul-turismului-negru-romanesc,
19. Surd, V. (2008). Monografia turistica a Carpatilor Romanesti. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitara Clujeana.
20. Travel Romania, Tour, Bucovina, Maramures. (fara an). Preluat in luna mai 2014, de pe http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
