Protocolul și Ceremonialul Diplomatic

Actualitatea temei: Dupa multiplele cercetari pe care le-am efectuat, am constatat ca aceasta tema este actuala si importanta pentru practica diplomatica deoarece vizeaza actiunile si miscarile consolidate intre relatiile statelor prin infiintarea misiunilor diplomatice.In baza normelor protocolului si ceremonialului diplomatic , acreditarea multiplelor misiuni diplomatice intre diferite state constituie o etapa de dezvoltare si de modernizare a intregii societati.Protocolul ceremoniilor de acreditare ca o constanta de dezvoltare permanenta opteza sa fie reprezentanta notorie a respectului partilor participante.Caracteristica lor cit si rolul major al normelor de protocol in spectrul ceremonialului de acreditare si de acordare a agrementului,este semnificativ de importanta pentru ca se prezinta de regula prerogativele statului dat si directia activitatii diplomatice.Dezvoltarea protocolului diplomatic si evolutia sa de zi cu zi reprezinta revolutionarea procesului de acreditare si de infiintare a misiunilor diplomatice dar totodata ramine a fi si practicata de multi diplomati care ramin a fi adepti ai practicelor clasice si celor traditionale.Insa aceasta nu denota faptul ca tema data ramine sa fie cunoscuta in intregime si nu este o tema actuala. Relevind prin argumente de ordin major actualitatea temei, care in opinia multor cercetatori stiintifici se prezinta a fi etapa cea mai importanta pentru activitatea diplomatica. Astfel insasi aceasta comunicare vine sa ne aduca actualitatea temei ca fiind foare importanta la etapa actuala si se regaseste prin felul oamenilor de a fi, prin politica externa pe care o promoveaza statele cit si prin dorinta fiecaruia din ele de a coopera pentru echilibru, dezvoltare si mentinerea securitatii

Gradul de cercetare:tema data se caracterizeaza minutios tinind cont de faptul importantei sale.Astfel cercetatorul italian A.Maresca configureza legitimitatea legaturilor diplomatice si prezinta principalele conditii si premise ale procesului de acreditare.La rindul sau cercetatorul G.Geamanu pune in valoare practica protocopara la ceremoniile de infiintare a misiunilor diplomatice cit si la incetarea activitatii acestora; la acreditarea sefilor misiunilor diplomatice precum si in cazul declararii de ,,peroana non grata". Un alt francez J.Serres defineste dreptul de legatie activa ca fiind aptitudinea de a acredita agenti diplomatici in alte state,iar dreptul de legatie pasiva ca aptitudinea de a primi trimisii altor state. H.Nicholson este cel care opteaza pentru dreptul fiecarui stat de a infiinta reprezentante diplomatice enumerind care ar trebui sa fie obligatiile si drepturile lor conform normelor protocolare si de drept internalional.M.Malita se conformeaza vechiul ,,jus legationis" si incearca sa demonstreze influenta acestuia in decursul evolutie relatiilor internatonale pe cind I.Anghel parca ar veni cu un contraargument la adresa lui Malita, demonstrind si evidentiind normele prioritare ce pun baza instituirii unei misiuni diplomatice iar O. Tarita prezinta misiunile diplomatice si toate mijlocele de comportament civilizat in cadrul acestora. Cel mai obiectiv din toti este A.Buruian care vine cu un limbaj teoretic foarte simplu dar totodata pe intelesul tuturor si cu o notiune la fel de precisa pentu"infiintarea misiunilor diplomatice".V.Beniuc si Gh.Rusnac cit si I.Oprea sint cei care dau conceptele si notiunile de baza ale misiunilor diplomatice.Asadar am constatat clar ca tema abordata este cercetata integru si reprezinta o consecventa pentru activitatea diplomatica.